Examenul de Bacalaureat 2026 la Limba și literatura română, desfășurat luni, a lăsat în urmă un val de uluire printre profesorii corectori. Subiectele de la subiectul al III-lea – Tudor Arghezi („Testament”) pentru profilul Uman și George Bacovia („Plumb”) pentru profilul Real – i-au pus în mare dificultate pe candidați.
În loc de analize literare riguroase, lucrările tinerilor au fost inundate de „nestemate” pline de imaginație, cuvinte inventate și confuzii epice, semn că lectura suplimentară a fost înlocuită complet cu rezumatele copiate de pe internet.
Topul celor mai halucinante perle: De la biografia secretă a lui Bacovia, la „leneșinitate”
Cea mai spectaculoasă teorie biografică lansată de un candidat îl vizează direct pe autorul „Plumbului”:
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Bacovia a scris poezia asta pentru că mama lui l-a uitat într-un cimitir noaptea, la o vârstă fragedă şi el nu înţelegea ce se întâmplă.”
Nici atmosfera din sălile de examen, marcată de caniculă, nu a fost trecută cu vederea, un elev transformându-și foaia de examen în jurnal de plângeri:
„Vă spun sincer: stau într-o căldură mare, sunt transpirat tot, dar trebuie să scriu despre sicrie, cimitir, flori de plumb, frig, etc. E naşpa subiectul ăsta.”
Iar compasiunea pentru autor a atins cote maxime în altă lucrare:
„Bacovia e demn de milă: el doarme „adânc” într-un cavou rece, acoperit de „flori de plumb”. E singur şi îi este frig de moarte. N-are rost să-l mai înţeleg.”
Gafe monumentale: „Baltagul este o poezie”
Confuziile dintre genurile literare, specii și epoci istorice au fost la ordinea zilei, unii elevi reușind să amestece romanele celebre cu poezia dintr-o singură trăsătură de peniță:
- „Poezia Baltagul de George Bacovia este o poezie simbolistă aparţinând simbolismului.”
- „O idee poetică este epitetul amorul meu de plumb.”
- „O primă imagine artistică, „Şi era vânt”, ilustrează faptul că natura devine tot mai dură cu autorul.”
- „Poezia aparţine perioadei „Marilor clasici” din perioada paşoptistă.”
Dinu Pillat și noile cuvinte din vocabularul românesc: „lentilitate” și „leneșinitate”
La primul subiect, pe baza unui fragment din corespondența Piei Pillat, elevii au avut de identificat o trăsătură morală a personajului Dinu. Cu acest prilej, candidații s-au transformat în academicieni și au inventat cuvinte care nu există în dicționar:
- „O trăsătură este iscuşenia, dând dovadă de caracter agitat şi muncitor.”
- „Naratorului este omniparţial. O trăsătură morală a lui Dinu Pillat este sufletismul.”
- „O trăsătură morală a lui Dinu Pillat este lentilitatea.”
- „O trăsătură morală a lui Dinu este leneşinitatea.”
- „Autorul este omnişcient deoarece este la curent cu tot ce se întâmplă în text.”
Concluzia profesorilor: Notele din acest an ar putea fi mult mai mici
În urma corectării primelor lucrări, profesorii de Limba și literatura română trag un semnal de alarmă și sunt extrem de sceptici în privința rezultatelor din această sesiune. Cadrele didactice susțin la unison că nivelul lucrărilor din acest an este vizibil scăzut și avertizează că notele finale riscă să fie mult mai mici comparativ cu cele de anul trecut, din cauza lipsei acute de lectură suplimentară în rândul absolvenților.
