LOVITURĂ PENTRU ROMÂNII DIN UCRAINA: România, exclusă de pe lista „aliaților siguri” pentru dublă cetățenie!
O nouă criză diplomatică mocnește la granița de nord, după ce Ucraina a pus în aplicare, începând cu 16 ianuarie 2026, noua lege a cetățeniei. Deși președintele Volodimir Zelenski a promovat cetățenia multiplă ca pe un gest de deschidere, lista finală a statelor acceptate reprezintă un șoc pentru București: România a fost lăsată pe dinafară.
LISTA CELOR CINCI: Cine are voie să fie și ucrainean?
Ministerul de Externe de la Kiev a limitat dreptul la dublă cetățenie la doar cinci state considerate „cei mai apropiați și siguri aliați”:
- Din Europa: Polonia, Germania și Cehia.
- De pe continentul american: SUA și Canada.
Pentru românii din regiunile Cernăuți, Transcarpatia sau Odesa, această decizie este devastatoare. În timp ce polonezii sau germanii pot deține ambele pașapoarte, etnicii români sunt în continuare forțați să aleagă, riscând pierderea cetățeniei ucrainene dacă o obțin pe cea română.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
REACȚII: „O formă de subapreciere a României”
Comunitatea românească din Ucraina și experții în drept internațional consideră măsura drept o palmă simbolică dată statului român, având în vedere sprijinul masiv acordat Kievului din 2022 încoace.
- Discriminare în UE: Avocatul Eugen Pătraș subliniază absurditatea situației: „Țările din UE sunt tratate discriminatoriu. România este a doua comunitate numerică după ruși, iar sute de etnici români au murit pe front pentru Ucraina. Era firesc să fim pe listă.”
- Criteriile Kievului: Deși România îndeplinește criteriile oficiale (membru UE, sprijin militar, sancțiuni împotriva Rusiei), autoritățile ucrainene par să fi prioritizat statele din G7 sau parteneriatele considerate „strategice” în viziunea lor actuală.
ANALIZĂ: O săptămână neagră pentru diplomația de la București
Excluderea din legea cetățeniei ucrainene vine într-un moment în care politica externă a României pare să fie „sub asediu” din toate direcțiile în acest ianuarie 2026:
- Frontul de Vest: Donald Trump amenință cu tarife de 25% pentru „rebeliunea” europeană din Groenlanda.
- Frontul de Nord: Ucraina ne ignoră ca partener strategic pentru drepturile minorităților.
- Frontul Intern: Președintele Nicușor Dan refuză Davosul, Diana Șoșoacă acuză gazări la Strasbourg, iar PSD amenință să dărâme Guvernul Bolojan.
În timp ce Călin Georgescu cere „unirea inimilor” în Parcul Carol, realitatea de la graniță arată o Românie care, în ciuda eforturilor de război și a ospitalității față de refugiați, este tratată ca un partener de rang secund de către vecinii săi.
CE URMEAZĂ?
Ministerul Afacerilor Externe de la București, condus de Oana Țoiu (aflată acum la Davos), va trebui să ofere un răspuns ferm acestei decizii. Există riscul ca această excludere să alimenteze discursul suveranist din țară, care acuză de mult timp faptul că România oferă totul Ucrainei fără a primi respect în schimb.
