Laura Codruța Kovesi a vorbit, într-un interviu acordat G4Media.ro, despre dificultățile întâmpinate în cei șapte ani în care a construit de la zero Parchetul European. Șefa EPPO susține că, în ultimii ani, există o decizie politică evidentă de a nu fi extinsă capacitatea instituției de a investiga fraudele cu fonduri europene. Ea afirmă că un fost comisar european i-ar fi cerut să nu mai facă publice statisticile privind corupția, de teamă că acestea ar putea alimenta curentul eurosceptic. Totodată, Kovesi spune că i-a solicitat fostului ministru al Justiției, Radu Marinescu, suplimentarea cu încă zece procurori europeni delegați pentru România, însă nu a primit un răspuns concret.
În cadrul interviului realizat de Dan Tăpălagă, Kovesi a relatat că, în 2019, înaintea audierii pentru funcția de procuror-șef european, a primit la hotelul din Bruxelles o scrisoare de amenințare. Ea a interpretat episodul ca pe o tentativă de intimidare, mai ales că foarte puține persoane știau unde era cazată.
Kovesi a povestit și primele sale reacții când a văzut structura inițială a viitorului Parchet European. Bugetul era estimat între 8 și 10 milioane de euro, iar schema de personal prevedea „32,5 angajați”. Fosta șefă DNA spune că a fost surprinsă de formulare și a întrebat ironic cum poate exista „jumătate de procuror”. Potrivit acesteia, un funcționar al Comisiei Europene i-ar fi transmis atunci că instituția trebuie să se descurce cu resursele primite și că „Comisia nu greșește niciodată”.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Șefa EPPO afirmă că rezistența față de activitatea instituției s-a accentuat pe măsură ce investigațiile au început să atingă persoane influente din mai multe state membre. Ea susține că mulți lideri politici susțin ideea unei justiții independente doar până în momentul în care anchetele ajung în apropierea propriului cerc de interese.
Kovesi a declarat că a fost șocată când i s-a sugerat, inclusiv de la nivel înalt al Comisiei Europene, să nu mai publice datele statistice privind fraudele și corupția legate de fondurile europene. Ea a explicat că publicarea acestor cifre a demonstrat că problemele nu există doar în Europa de Est, ci în toate regiunile Uniunii Europene, contrazicând percepția că statele estice ar fi mai corupte decât cele occidentale.
Potrivit acesteia, persoana care i-a făcut direct această observație a fost fostul comisar european pentru buget, Johannes Hahn. Kovesi spune că i-a transmis atunci că, dacă astfel de presiuni vor continua, va face publice discuțiile respective. Ulterior, afirmă ea, a auzit frecvent reproșuri potrivit cărora EPPO ar fi „prea ambițios” și ar cere prea multe resurse.
Laura Codruța Kovesi a explicat că Parchetul European funcționează încă sub nivelul de finanțare pe care ar fi trebuit să îl aibă de la început. Ea compară dezvoltarea instituției cu o casă construită treptat, prin adăugarea continuă de noi „încăperi”, pe măsură ce apar nevoile. Șefa EPPO se declară îngrijorată de posibilitatea ca Ungaria să adere la instituție fără ca bugetul să fie majorat, avertizând că resursele actuale sunt deja la limită.
Referitor la România, Kovesi a spus că anul trecut i-a trimis o solicitare ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru suplimentarea numărului de procurori europeni delegați. Răspunsul primit a fost, potrivit ei, neclar, fără un angajament ferm. Ea insistă că EPPO are nevoie nu doar de procurori suplimentari, ci și de mai mulți polițiști și alte resurse operative pentru a face față volumului mare de activitate.
La final, Kovesi a subliniat că filosofia sa profesională a fost mereu aceea că „nu există nu pot, există doar nu vreau sau nu știu”. Ea consideră că succesul construcției Parchetului European se datorează muncii continue și refuzului de a renunța în fața dificultăților, apreciind că instituția a reușit să obțină rezultate importante într-un timp relativ scurt.
