Pentru mulți români, 2025 va rămâne anul în care efectele austerității au fost resimțite direct: taxe mai mari, creșterea TVA, liberalizarea energiei și scăderea nivelului de trai. Însă economiștii avertizează că acesta a fost doar un preludiu. Măsurile dure aplicate până acum nu au rezolvat problemele structurale ale economiei, iar adevăratul vârf al crizei este așteptat în 2026.
Odată cu intrarea în vigoare a celui de-al doilea pachet fiscal – care include majorări de accize, liberalizarea pieței gazelor, creșteri de impozite pentru locuințe, terenuri și autovehicule – presiunea asupra populației va crește semnificativ. Specialiștii vorbesc deschis despre un risc accentuat de sărăcire și despre o economie care se mișcă tot mai greu.
Deficitul scade prea puțin, consumul se prăbușește
Datele statistice arată că românii au redus drastic consumul în 2025, ceea ce a dus la încasări bugetare mai mici decât se anticipa. Deși Guvernul a mizat pe majorările de taxe pentru a reduce deficitul, rezultatele sunt modeste. Conform estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar structural rămâne foarte ridicat, aproape de 8% din PIB potențial, departe de țintele asumate.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Economistul Cristian Socol avertizează că, fără o reformă fiscală profundă și echitabilă, bazată pe progresivitate și relansare economică, România riscă să rămână blocată ani buni într-o zonă de dezechilibru fiscal. În opinia sa, ajustarea reală a deficitului spre 4–5% ar putea avea loc abia după 2027.
Inflație record și risc de recesiune
România se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la inflație. Creșterea prețurilor a continuat chiar și după introducerea măsurilor de austeritate, iar puterea de cumpărare a populației a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii 25 de ani.
Datele oficiale indică o încetinire clară a economiei, cu două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, ceea ce alimentează temerile privind o posibilă recesiune tehnică. În acest context, populația suportă costul combinat al inflației, taxelor mai mari și înghețării veniturilor.
2026, anul marilor incertitudini
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că 2026 va fi mai dificil decât 2025. Liberalizarea gazelor, accizele mai mari, presiunea pe cursul valutar și deficitul bugetar vor crea un mediu economic extrem de instabil.
În opinia sa, pentru o mare parte a populației, supraviețuirea va deveni prioritatea principală. Veniturile vor fi erodate de inflație și de înghețarea salariilor și pensiilor, în timp ce doar cei activi și adaptabili vor putea identifica oportunități într-o economie aflată sub stres.
Firmele, sub presiune maximă
Efectele austerității nu se opresc la populație. Mediul de afaceri, în special IMM-urile românești, resimte din plin impactul taxelor, al costurilor energetice ridicate și al lipsei de măsuri anti-inflație. În 2025, zeci de mii de firme s-au închis sau au intrat în insolvență, iar tendința riscă să se accentueze.
Economiștii avertizează că economia funcționează „cu frâna trasă”, iar fără reforme reale, efectele recesiunii vor deveni tot mai vizibile în majoritatea sectoarelor.
Există și un posibil semnal pozitiv
Cristian Păun consideră că a doua jumătate a lui 2026 ar putea aduce o ușoară temperare a inflației, odată cu disiparea efectelor majorării TVA. Totuși, până atunci, șocurile succesive generate de accize, liberalizări și deficitul excesiv vor continua să apese asupra economiei.
