O decizie politică de o gravitate extremă a fost adoptată luni, 18 mai 2026, în plenul Senatului României, generând o fractură totală pe scena politică și aprinzând semnale de alarmă majore în rândul societății civile. Printr-o mobilizare masivă a noii majorități parlamentare formate din grupurile AUR, PSD și PACE, senatorii au aprobat o propunere legislativă care obligă organizațiile neguvernamentale să facă publice numele tuturor donatorilor, sub sancțiunea radicală a suspendării și dizolvării de drept a activității.
Vot decisiv la Senat: Numele donatorilor devin publice pe site-ul ANAF
Propunerea legislativă L233/2026, inițiată de partidul suveranist AUR și susținută la votul final de social-democrați și de senatorii PACE, a fost adoptată cu 75 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 abțineri, Senatul fiind prima cameră sesizată în acest caz. Proiectul aduce modificări de substanță Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
- Obligație anuală strictă: Asociațiile, fundațiile și federațiile vor fi obligate să depună anual o declarație detaliată cu toate veniturile și sursele de finanțare din anul anterior, indiferent de unde provin banii.
- Fără anonimat pentru sume mari: Declarația trebuie să cuprindă toate elementele de identificare ale persoanelor juridice și ale persoanelor fizice care au oferit sume mai mari de 5.000 de lei.
- Lista publică pe internet: Documentele se depun la structurile teritoriale ale ANAF și vor fi publicate pe site-ul oficial al instituției. Legea prevede protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepția numelui, care va fi la vedere.
- Sancțiunea supremă – Dizolvarea: Dacă un ONG refuză sau omite să publice numele celor care au finanțat-o, activitatea sa este suspendată de drept. Dacă organizația nu se conformează în termen de maximum un an, aceasta este dizolvată de drept.
Frontul USR-PNL-UDMR acuză un diktat extremist: „Se vrea instaurarea fricii”
Adoptarea proiectului a stârnit un val de revoltă din partea blocului de opoziție, format din USR, PNL și UDMR, care au catalogat inițiativa drept un atac direct la adresa democrației și o încercare grosolană de control politic.
Senatoarea Simona Spătaru (USR) a criticat dur legea de la tribuna Parlamentului, numind-o o execuție a societății civile: „Cine va mai avea curaj să sprijine un ONG care se opune puterii când numele lui va apărea pe site-ul ANAF?”. O poziție similară a avut-o și fostul membru PSD Victoria Stoiciu, în prezent neafiliată, care a subliniat că inițiativa legislativă vine direct „din laboratoarele extremiștilor” pentru a-i hărțui pe cetățeni.
La rândul său, senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a explicat pericolele majore la care sunt expuși donatorii din domenii sensibile. El a dat exemplul asociațiilor care luptă împotriva traficului de persoane sau de droguri, unde rețelele de crimă organizată ar putea urmări listele ANAF pentru a-i identifica și pedepsi pe finanțatori.
Inițiatorii se apără: „Vrem să vedem cine blochează hidrocentralele și carierele de lignit”
De cealaltă parte, liderii noii majorități susțin că proiectul este necesar pentru a stopa acțiunile obscure ale unor entități private folosite cu rea-credință. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a justificat măsura atacând direct ONG-urile de mediu care blochează mari proiecte energetice.
„Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor și a carierei de lignit de la Roșia? Hai să vedem cine are interes să nu avem hidrocentrale în România”, a declarat Petrișor Peiu de la pupitrul Senatului.
Din partea PACE, senatorul Romeo Gheorghe a adăugat că votul a fost dat pentru a lovi în „mafia gunoaielor”, acuzând indirect USR-ul că ar fi protejat aceste interese. Deși nu au avut nicio intervenție în timpul dezbaterilor din plen, senatorii PSD au asigurat integral majoritatea mecanică la vot, ridicând mâna în favoarea proiectului.
Instituțiile de control au avizat negativ legea, invocând decizii dure ale CJUE
Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social (CES) au emis avize negative dure împotriva acestei legi, avertizând că România riscă sancțiuni severe din partea Uniunii Europene, pe modelul Ungariei.
Consiliul Legislativ a invocat direct o Hotărâre istorică a Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 18 iunie 2020. Atunci, Comisia Europeană a câștigat procesul împotriva Ungariei, după ce guvernul de la Budapesta impusese restricții similare asociațiilor cu finanțare externă. CJUE a stabilit clar că astfel de măsuri încalcă dreptul la respectarea vieții private, protecția datelor cu caracter personal și libertatea de asociere.
De asemenea, CES a atras atenția că statul deține deja toate pârghiile de control fiscal asupra ONG-urilor și că noua măsură va distruge finanțarea societății civile din cauza efectului de descurajare. Mai mult, experții CES avertizează că publicarea numelui unui donator, corelată cu specificul ONG-ului ajutat (medical, religios, civic), va permite deducerea directă a orientărilor politice, filosofice, religioase sau chiar sexuale ale cetățenilor, încălcând flagrant articolul 9 din regulamentul GDPR. Bătălia finală pe acest proiect se va da în Camera Deputaților, care este for decizional.
