Noua Lege a salarizării unitare, un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu termen limită de adoptare la 31 august și aplicare de la 1 ianuarie 2027, provoacă tensiuni majore în sectorul bugetar. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care s-a autocaracterizat drept „țap ispășitor” în acest proces, a fost obligat să demareze consultări de urgență cu partenerii sociali, după ce proiectul inițial a fost contestat dur și s-a soldat cu amenințări cu greva generală din cauza riscului de scădere a veniturilor.
După primele runde de discuții cu reprezentanții din Sănătate, Educație, Cultură și Ordine Publică, oficialul a recunoscut deschis existența unor disfuncționalități majore în textul elaborat de minister în perioada mai 2022 – mai 2026.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Sute de contestații depuse și admiterea unor „probleme reale” în ierarhizare
Dragoș Pîslaru a dezvăluit că instituția a primit sute de amendamente scrise care reclamă erori grave de fond în structura documentului bazat pe rapoartele Băncii Mondiale. Ministrul a confirmat că echipa tehnică a identificat anomalii clare în stabilirea coeficienților.
„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Șeful de la Muncă a explicat că aceste dezbateri stringente vin într-un moment extrem de nefavorabil pentru România, caracterizat prin constrângeri fiscale severe și obligativitatea reducerii deficitului bugetar. Acesta a adăugat că, dacă reforma ar fi fost implementată la termenul inițial din 2023, statul ar fi dispus de resurse financiare mult mai mari pentru a atenua dezechilibrele apărute în perioada de tranziție.
Discuțiile nu sunt pentru măriri de salarii: ce se întâmplă cu sporurile și indemnizația de dirigenție
Ministrul interimar a ținut să precizeze că noul cadru legislativ are ca scop exclusiv stabilirea unor reguli predictibile și echitabile pentru aparatul de stat, avertizând că ministerul nu desfășoară în acest moment negocieri pentru creșteri salariale.
Un punct extrem de sensibil îl reprezintă curățenia în sistemul de sporuri, proiectul propunând eliminarea a peste jumătate dintre excepțiile și bonusurile acumulate istoric în sistem. Pîslaru a nuanțat însă abordarea radicală în privința anumitor categorii, oferind ca exemplu intenția inițială de eliminare a indemnizației de dirigenție pentru profesori.
„Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare”, a subliniat ministrul.
Calendar strâns: doar trei săptămâni pentru modificarea textului final
Timpul rămas pentru salvarea banilor europeni din PNRR este extrem de scurt. Ministerul Muncii mai are la dispoziție doar trei săptămâni pentru a prelucra toate observațiile venite din teritoriu și pentru a preda o variantă agreată politic, capabilă să treacă de Parlament și să fie promulgată până la finalul lunii august.
Pîslaru a avertizat că nu va face promisiuni nerealiste și nu va genera iluzii pentru a calma spiritele în mod artificial, dar a promis că fiecare argument tehnic va fi analizat cu atenție pentru a evita transformarea noii legi într-un instrument pur tehnocratic, lipsit de respect față de angajații care asigură funcționarea zilnică a statului.
