Scleroza sistemică reprezintă o afecțiune autoimună rară, caracterizată prin producerea excesivă de țesut conjunctiv fibros, care îngroașă și întărește pielea și, în formele mai severe, poate afecta organe interne, precum plămânii, inima sau rinichii.
Ce se întâmplă în scleroza sistemică
Sistemul imunitar declanșează un proces anormal, care stimulează celulele producătoare de colagen să producă cantități excesive de țesut fibros, similar unei cicatrizări necontrolate, care se depune progresiv în piele și, în formele extinse, în organele interne, afectându-le treptat funcționarea.
Tipuri de scleroză sistemică
- forma limitată, care afectează în principal pielea de la nivelul mâinilor, feței și antebrațelor, cu evoluție mai lentă
- forma difuză, care afectează suprafețe mai extinse ale pielii și progresează mai rapid, cu risc mai mare de afectare a organelor interne
Simptome caracteristice
- îngroșarea și întărirea pielii, mai ales la nivelul degetelor și feței
- fenomenul Raynaud, cu degete care își schimbă culoarea la frig sau stres, trecând prin alb, albastru și roșu
- dificultăți de respirație, prin afectarea plămânilor
- probleme digestive, precum refluxul gastroesofagian sau dificultăți de înghițire
- dureri articulare și rigiditate
Fenomenul Raynaud, adesea primul semn
Multe persoane cu scleroză sistemică observă fenomenul Raynaud cu mult timp înainte de apariția altor simptome, degetele devenind palide sau albăstrui la expunerea la frig sau stres emoțional, urmate de roșeață și senzație de furnicătură la revenirea circulației normale.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Complicații posibile
Netratată sau nemonitorizată corespunzător, scleroza sistemică poate provoca fibroză pulmonară, hipertensiune pulmonară, afectare cardiacă sau o complicație renală severă, numită criză renală sclerodermică, motiv pentru care monitorizarea periodică a organelor interne este esențială.
Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe examenul clinic al pielii, alături de analize de sânge specifice, care identifică anticorpi caracteristici acestei afecțiuni autoimune, și investigații suplimentare, precum testele funcției pulmonare sau ecocardiografia, pentru evaluarea afectării organelor interne.
Tratament
- medicație pentru gestionarea fenomenului Raynaud, precum vasodilatatoarele
- medicație imunosupresoare, pentru controlul procesului autoimun subiacent
- tratament specific pentru complicațiile organice, precum afectarea pulmonară sau renală
- terapie fizică, pentru menținerea mobilității articulare și cutanate
Monitorizarea pe termen lung
Persoanele diagnosticate cu scleroză sistemică necesită monitorizare medicală periodică, incluzând teste ale funcției pulmonare și evaluări cardiace, pentru depistarea precoce a eventualelor complicații organice.
