România riscă să își trimită gazele pe care le-ar fi folosit propriul popor peste graniță. Joi, 12 martie 2026, la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan și liderul ucrainean Volodimir Zelenski au semnat un acord care permite ca gazele extrase din proiectul Neptun Deep să fie depozitate în Ucraina.
Decizia a stârnit critici puternice, mai ales că gazele din Marea Neagră au fost promovate ani la rând drept soluția pentru independența energetică a României și pentru reducerea facturilor populației. Jurnalista Anca Alexandrescu a acuzat conducerea statului că ia decizii majore peste capul românilor, fără consultare publică și fără a prioritiza interesul național.
Acordul prevede colaborări strategice între România și Ucraina, inclusiv în domeniul militar și energetic, dezvoltarea interconexiunilor electrice și posibilitatea utilizării depozitelor ucrainene pentru stocarea gazelor transportate prin Coridorul Vertical de Gaz. Cel mai controversat aspect rămâne însă posibilitatea ca gazele viitoare din Neptun Deep să ajungă în depozitele din Ucraina, deși acestea ar fi trebuit să susțină independența energetică a României. Producția din Neptun Deep este estimată să înceapă în 2027, cu vârf în 2028, iar resursele au fost prezentate ani la rând drept un element-cheie pentru reducerea facturilor românilor.
🌤️ Meteo RomâniaVezi prognoza completă →Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Noi dăm acum resursele noastre din Neptun Deep. Mi-au trimis colegii documentul care s-a semnat, la punctul 3 este vorba despre gazele din Neptun Deep care vor fi duse în Ucraina, pentru o mai bună depozitare. Am înnebunit la cap? Dar cetăţenii români mai contează în situaţia asta? Ia decizii de capul lui, fără să consulte cetăţenii români? Când toată lumea vorbeşte în aceste zile şi ia decizii în favoarea cetăţenilor ţării lor, plafonează preţurile, se asigură că nu se mai exporta carburanţi, noi semnăm înţelegeri cu Ucraina să le dăm gazele din Neptun Deep?”, a transmis Anca Alexandrescu.
Pe lângă componenta energetică, acordurile semnate la Cotroceni includ și cooperarea militară între România și Ucraina. Cele două state vor colabora pentru producția de echipamente de apărare, iar unul dintre primele proiecte anunțate vizează fabricarea de drone pe teritoriul României, folosind tehnologie ucraineană.
Proiectele vor fi finanțate în mare parte prin inițiativa SAFE a Uniunii Europene, cu până la 200 de milioane de euro, și includ facilitarea înființării de companii ucrainene în domeniul apărării în România, prin parteneriate și investiții comune cu firme locale.
Criticii susțin că problema nu este colaborarea cu Ucraina, ci stabilirea priorităților. În timp ce alte state europene adoptă măsuri pentru protejarea populației împotriva scumpirii energiei – prin plafonări, subvenții sau limitarea exporturilor – România pare să grăbească includerea propriilor resurse energetice într-un mecanism regional.
Pentru români, gazele din Marea Neagră au fost prezentate ani de zile drept o oportunitate de independență energetică și reducere a costurilor pentru gospodării și economie. Ideea că aceste resurse ar putea fi stocate sau utilizate în alte state înainte de a rezolva problemele interne provoacă nemulțumire, ridicând întrebarea: cine beneficiază cu adevărat de bogățiile energetice ale României, cetățenii săi sau străinii?
