Un document prezentat luni de România TV, pe surse, deschide o nouă pistă în dosarul de înșelăciune în care Călin Georgescu este cercetat de procurorii DIICOT. Este vorba despre o așa-zisă legitimație diplomatică pe numele fostului candidat la Președinție, pe care apare titulatura „SENATOR GEORGESCU CALIN”, sub sigla „Order of Malta”, iar la funcție este înscris „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”. Sursele citate de televiziune susțin că astfel de elemente de statut ar fi fost folosite pentru a crea credibilitate în fața potențialilor investitori.
Documentul prezentat nu corespunde însă denumirii Ordinului Suveran Militar de Malta recunoscut diplomatic de România, instituție care avertizează public de ani de zile asupra așa-numitelor „mimic orders” care îi folosesc numele și simbolurile.
În paralel, potrivit acelorași informații obținute pe surse, la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia ar fi fost găsite în timpul perchezițiilor și aproximativ 5.000–6.000 de euro în numerar.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
DIICOT nu a comunicat oficial, până la acest moment, nici existența legitimației și nici suma de bani care ar fi fost găsită în locuință. Cele două informații trebuie, prin urmare, tratate separat de faptele prezentate oficial de procurori.
Ce scrie pe legitimația prezentată de România TV
Documentul difuzat de România TV poartă în partea superioară mențiunea „DIPLOMATIC ID”, urmată de „Order of Malta”. Sub aceasta apare denumirea: „SOVEREIGN ORDER HOSPITALLIERS OF SAINT JOHN OF JERUSALEM O.S.J.”.
Pe legitimație sunt înscrise fotografia lui Călin Georgescu și următoarele date: „SENATOR GEORGESCU CALIN”, numărul „L 120052”, data nașterii 26.03.1962 și, la rubrica „position”, titulatura „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”. Documentul poartă ca dată a emiterii „2025/05”.
Așadar, formularea exactă este importantă: legitimația nu spune textual „senator de Malta”. Ea îl prezintă drept „Senator Georgescu Calin” în cadrul unui document purtând însemnele unei entități care se intitulează „Order of Malta”, în timp ce funcția indicată separat este „Prior of United States of America”.
Este aceasta legitimația Ordinului Suveran de Malta?
Aici apare problema majoră. Instituția cu care România întreține oficial relații diplomatice este Sovereign Military Hospitaller Order of St John of Jerusalem, of Rhodes and of Malta – Ordinul Suveran Militar de Malta. Ambasada sa oficială funcționează la București, iar Ordinul are relații diplomatice cu 115 state.
Denumirea de pe legitimația prezentată de România TV este diferită: „Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem O.S.J.”.
Mai mult, Ordinul Suveran de Malta avertizează în mod explicit asupra proliferării unor organizații care folosesc denumiri și simboluri asemănătoare pentru a crea impresia că sunt Ordinul de Malta legitim și recunoscut internațional. Instituția oficială spune că aceste organisme nu au nicio legătură cu ea.
Chiar Ambasada Ordinului Suveran de Malta la București anunța, în octombrie 2025, că problema „false orders” care imită adevăratul Ordin de Malta ajunsese în atenția autorităților române și fusese discutată inclusiv cu ministrul de Interne. Tot Ambasada Ordinului de Malta în România precizează că Ordinul autentic și cele patru ordine istorice reunite în Alliance of Orders of St John sunt organismele recunoscute din această familie instituțională.
Prin urmare, pe baza imaginii nu putem spune juridic că legitimație este un „fals material” fără o expertiză sau o confirmare a anchetatorilor. Putem spune însă că documentul nu poartă denumirea Ordinului Suveran Militar de Malta recunoscut diplomatic de România și că instituția oficială avertizează asupra unor organizații care îi imită identitatea.
Ordinul de Malta autentic are aproximativ 500 de pașapoarte diplomatice
Există și un alt element de comparație. Ordinul Suveran Militar de Malta emite într-adevăr documente diplomatice, dar regimul lor este extrem de restrictiv.
Potrivit site-ului oficial, în lume există aproximativ 500 de pașapoarte diplomatice ale Ordinului. Acestea sunt acordate Grand Master-ului, membrilor Consiliului Suveran, membrilor misiunilor diplomatice, Marilor Priori, președinților asociațiilor naționale și unor persoane aflate în misiuni oficiale de rang înalt. Din 2005, pașapoartele sunt biometrice și conforme standardelor ICAO. Documentul prezentat de România TV este însă o legitimație tip card, intitulată „Diplomatic ID”.
Surse România TV: Documentul ar fi fost folosit pentru a crea credibilitate
Potrivit informațiilor prezentate de România TV, anchetatorii verifică dacă asemenea titulaturi și documente ar fi fost utilizate de Călin Georgescu pentru a-și consolida imaginea și credibilitatea în relația cu persoane cărora le erau prezentate proiecte de investiții sau posibilități de finanțare.
Această ipoteză se suprapune ca logică peste mecanismul descris oficial luni de DIICOT, dar nu trebuie confundată cu ceea ce a confirmat DIICOT. Procurorii au spus oficial că presupusul grup urmărea să creeze o aparență de soliditate și credibilitate în fața oamenilor de afaceri.
Mihaela Melconian, purtătorul de cuvânt al DIICOT, a explicat: „Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, a fost creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale.”
Victimei i-ar fi fost prezentate documente, proceduri de creditare, conturi bancare și pretinse aprobări ale unei finanțări de milioane de euro. DIICOT spune că membrii grupului se prezentau ca persoane care aveau relațiile și posibilitățile necesare pentru obținerea banilor.
Un detaliu cronologic important
Legitimația prezentată luni poartă data de emitere mai 2025. Or, DIICOT plasează constituirea presupusului grup în septembrie 2021, iar operațiunea referitoare la finanțarea de șase milioane de euro a început tot atunci.
În lipsa unui document similar emis înainte de 2021 sau a unei informații explicite din dosar că Georgescu deținea atunci aceeași calitate, legitimația din fotografie nu poate fi prezentată drept documentul cu care ar fi fost convins Răzvan Leu în 2021. Aceasta poate constitui însă o piesă pentru modul în care Georgescu s-ar fi prezentat ulterior altor persoane, dacă informația surselor România TV este confirmată de anchetă.
Aproximativ 5.000–6.000 de euro cash ar fi fost găsiți la Mogoșoaia
Potrivit acelorași informații prezentate pe surse de România TV, în timpul percheziției de luni de la locuința lui Călin Georgescu ar fi fost găsită și o sumă de aproximativ 5.000–6.000 de euro în numerar.
La această oră, DIICOT nu a inclus această informație în comunicatul oficial și nici în declarația publică în care a prezentat mecanismul presupusei fraude. Deținerea unei asemenea sume în numerar nu constituie, în sine, o faptă ilegală, relevanța eventuală a banilor depinzând de proveniența lor și de ceea ce vor stabili anchetatorii.
DIICOT: Bani pentru metale prețioase și 100.000 de euro pentru campania electorală
Informațiile oficiale prezentate luni de DIICOT sunt însă mult mai ample. Procurorii afirmă că, începând din septembrie 2021, doi cetățeni români (de 64 și 47 de ani) și un italian de 56 de ani ar fi constituit un grup infracțional organizat, care ar fi acționat în România și Marea Britanie, liderul fiind cetățeanul român de 64 de ani.
Unei persoane vătămate i-ar fi fost promis un credit de șase milioane de euro. Mihaela Melconian a explicat că pentru câștigarea încrederii victimei „i-au fost prezentate documente și proceduri de creditare, i-au fost indicate conturi pentru efectuarea plăților și i-au fost comunicate pretinse aprobări ale finanțării”.
Mai mult, verificările procurorilor au indicat că entitatea prezentată drept instituție bancară britanică figura în realitate cu sediul în Uniunea Comorelor, iar banii au fost transferați într-un cont al unei alte entități din Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția.
DIICOT a dezvăluit luni și destinația care ar fi fost prezentată victimei pentru bani după recuperarea garanției:
- Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu metale prețioase;
- 100.000 de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului.
„Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli”, a adăugat purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Melconian.
Finanțarea de șase milioane de euro nu s-a concretizat niciodată. Ulterior, victimei i-ar fi fost promisă majorarea creditului la 15 milioane de euro, pentru care ar fi fost convinsă să plătească încă 100.000 de euro. Prejudiciul total investigat în acest dosar depășește 1,1 milioane de euro.
Călin Georgescu și celelalte persoane cercetate în cauză beneficiază de prezumția de nevinovăție pe parcursul întregului proces penal.
