Andrei Dîrlău, senator AUR: Demersul USR nu este doar o greșeală, ci un atac direct la identitatea noastră: un act de gnoseocid și memoricid. Vor să șteargă trecutul, să scoată istoria din Bacalaureat și să ne taie rădăcinile spirituale, creștine și bizantine.

De ce? Pentru că vor să creeze „omul nou”: un individ amorf, fără memorie, fără credință și perfect manipulabil. Un popor de roboți, simpli consumatori rupți de Dumnezeu.

Vă deranjează istoria, ortodoxia și valorile naționale? Luați-vă trotinetele și „cordonul sanitar” și lăsați-ne în pace! Noi ne apărăm moștenirea culturală și spirituală! 

Revoltă în mediul universitar după eliminarea Istoriei de la Bacalaureat la Filologie! Profesorii avertizează: „Este un pașaport spre extremism”

Propunerea ca elevii de la profilul Filologie și de la unele specializări vocaționale să nu mai susțină obligatoriu examen la Istorie la Bacalaureatul din 2030 a stârnit un val de critici din partea mediului academic. Facultatea de Istorie a Universității din București a transmis un memoriu oficial către Ministerul Educației și Parlament, în care își exprimă dezacordul față de modificările propuse.

Profesorii consideră că eliminarea Istoriei din categoria probelor obligatorii pentru profilul umanist reprezintă o lovitură adusă educației și formării civice a tinerilor.

„Istoria este nucleul educației umaniste”

Reprezentanții Facultății de Istorie susțin că este greu de înțeles cum un absolvent de Filologie poate termina liceul fără a fi evaluat la o disciplină considerată fundamentală pentru cultura umanistă europeană.

Potrivit memoriului, Istoria nu înseamnă doar memorarea unor date și evenimente, ci dezvoltă gândirea critică, discernământul și capacitatea de a înțelege procesele sociale și politice. Într-o perioadă marcată de dezinformare, propagandă și radicalizare, profesorii avertizează că diminuarea importanței acestei discipline îi poate face pe tineri mai vulnerabili la manipulare.

Avertisment privind extremismul și nostalgia comunistă

Decanul Facultății de Istorie, Matei Gheboianu, atrage atenția că efectele unei asemenea decizii se vor vedea în timp, inclusiv în modul în care noile generații se raportează la democrație și la trecutul recent.

Acesta observă deja o creștere a nostalgiei față de regimul comunist în rândul unor tineri care nici măcar nu au trăit acea perioadă. În același timp, spune că se remarcă o reactivare a simpatiilor pentru ideologii extremiste și pentru personaje controversate din istoria României.

O poziție și mai fermă a avut lectorul universitar Daniela Popescu, care consideră că scoaterea Istoriei dintre materiile obligatorii la Bacalaureat reprezintă un veritabil „pașaport” către extremism.

Potrivit acesteia, în cadrul atelierelor organizate cu elevi din întreaga țară a observat o tendință îngrijorătoare de idealizare a regimurilor totalitare și de banalizare a crimelor comise de acestea.

Contradicție între noile discipline și eliminarea Istoriei

Universitarii reclamă și o contradicție în politica educațională. În ultimii ani au fost introduse discipline obligatorii precum „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, însă, în paralel, materia Istorie își pierde importanța în cadrul examenului de Bacalaureat.

Potrivit profesorilor, majoritatea statelor europene acordă un rol important studiului istoriei, disciplina fiind prezentă în mod constant în programa școlară și beneficiind de un număr semnificativ de ore.

Ce se schimbă la Bacalaureatul din 2030

Conform proiectului aflat în dezbatere, elevii care vor începe liceul în toamna anului 2026 și vor susține Bacalaureatul în 2030 nu vor mai avea obligația de a susține examen la Istorie dacă urmează profilul Filologie. Disciplina va deveni una opțională, alături de Geografie, Logică, Psihologie sau Filosofie.

Criticii măsurii susțin că elevii acordă o atenție mult mai mare disciplinelor care contează direct la examenul final și avertizează că transformarea Istoriei într-o simplă opțiune va reduce interesul pentru această materie.

În concluzia memoriului transmis autorităților, Facultatea de Istorie a Universității din București avertizează că o „Românie Educată” nu poate fi construită prin diminuarea cunoașterii trecutului și prin eliminarea unor instrumente esențiale pentru dezvoltarea spiritului critic și a culturii democratice.