Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică temporară reprezintă un efect previzibil al schimbării modelului economic și face parte din efortul de consolidare a economiei.
Șeful Guvernului susține că România nu se confruntă cu o criză economică, ci cu o etapă de ajustare menită să corecteze dezechilibrele acumulate și să creeze premisele unei dezvoltări sustenabile, mesaj transmis vineri într-o postare pe rețelele sociale.
Declarațiile vin după publicarea datelor oficiale ale Institutul Național de Statistică, care arată că economia a înregistrat o creștere de 0,6% în 2025, însă finalul anului a adus o recesiune tehnică, PIB-ul fiind mai mic cu 1,9% în trimestrul al patrulea față de trimestrul al treilea, al doilea declin consecutiv.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
‘Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe’, transmite Bolojan.
Premierul compară evoluțiile din 2024 și 2025, arătând că în 2024 deficitul bugetar a fost ‘ridicat’, aproape de 8–9% din PIB, iar deficitul extern a ajuns la 8,2% din PIB, în timp ce creșterea economică reală a fost ‘modestă’, sub 1%.
‘În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de 0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei’, explică Bolojan.
Acesta subliniază că expansiunea consumului din 2024 s-a bazat pe ‘tot mai multe’ importuri, în timp ce inflația ridicată a diminuat efectele stimulului fiscal.
‘Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau’, adaugă premierul.
Potrivit lui Bolojan, din iulie 2025 contextul economic s-a schimbat ‘fundamental’, odată cu începerea măsurilor de redresare.
‘Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%’, scrie premierul.
El arată că diferența dintre cei doi ani constă în modul de utilizare a resurselor: în 2024 a existat un stimul fiscal mare, dar cu efect economic redus și cu acumularea dezechilibrelor, în timp ce în 2025 au fost introduse măsuri de disciplină fiscală, iar creșterea a fost ‘susținută de investiții reale și factori structurali’.
‘Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung’, se mai arată în postare.
