Într-o decizie istorică pronunțată în primă instanță, Tribunalul București a dat dreptate Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) în procesul intentat Guvernului României.
Prin Hotărârea nr. 7360/2026, din data de 9 iulie 2026, judecătorii au obligat Secretariatul General al Guvernului (SGG) să comunice numărul și data hotărârilor (HG) prin care au fost aprobate ajutoarele militare destinate Ucrainei, începând cu anul 2020 și până în prezent.
🔍 Ce a cerut APADOR-CH și de ce s-a ajuns la judecată?
Totul a pornit în vara anului 2025, când asociația a solicitat o informație firească într-o democrație: care este valoarea totală a ajutoarelor militare trimise de România în Ucraina?
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
- Răspunsul MApN: Ministerul Apărării a refuzat comunicarea, susținând că datele sunt secretizate deoarece se regăsesc în Hotărâri de Guvern „nedestinate publicului”.
- Strategia ONG-ului: Pentru a debloca situația, APADOR-CH nu a mai cerut conținutul strategic al actelor, ci doar numărul și data emiterii lor, precum și date despre cine și când le-a clasificat.
- Refuzul SGG: Guvernul a refuzat din nou, invocând excepția apărării naționale, dar fără a putea demonstra că simplele date de identificare ale actelor normative (numărul și data) sunt, în mod legal, secrete.
„A ține ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă și abuzivă, dar deloc singulară în instituțiile din România”, atrage atenția APADOR-CH.
🔄 Ironia istoriei: Ilie Bolojan, la al doilea proces pierdut în fața APADOR-CH
Cazul are o turnură extrem de interesantă la nivel politic. Actualul premier, Ilie Bolojan, s-a mai aflat în exact aceeași ipostază în urmă cu 24 de ani.
În anul 2002, APADOR-CH a câștigat în instanță un proces similar împotriva SGG pentru desecretizarea stenogramelor ședințelor de Guvern. La acea vreme, șeful SGG era nimeni altul decât actualul prim-ministru.
Mai mult, deși recent premierul Bolojan a promis public, la televiziuni, că va aduna și va publica datele cerute de APADOR-CH, juriștii din subordinea sa au continuat să se bată în instanță pentru a bloca accesul la informații. Aceștia au invocat argumente absurde în fața judecătorilor, precum faptul că asociația „nu ar avea interes” să afle numerele hotărârilor sau că Guvernul nu ar putea fi dat în judecată fiind un „organism colegial”. Toate aceste pretexte au fost demontate la Tribunal.
💸 De ce este crucial să știm cum sunt cheltuiți banii publici?
În timp ce contribuabilii din alte state aliate pot afla fără probleme valoarea sprijinului acordat Ucrainei, în România a fost nevoie de un an de procese doar pentru a obține numărul unor hârtii.
APADOR-CH avertizează că secretomania inutilă nu face altceva decât să alimenteze teoriile conspiraționiste și neîncrederea publicului în autorități, mai ales într-o perioadă în care Guvernul le cere românilor măsuri de austeritate și sacrificii bugetare.
Ce urmează? Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs de către Guvern în termen de 15 zile. Dacă hotărârea va rămâne definitivă, ea va reprezenta doar primul pas: pe baza numărului acelor hotărâri de Guvern, APADOR-CH va putea cere, în mod oficial, sumele exacte alocate.
