România se pregătește să acceseze un împrumut european de aproximativ 16,6 miliarde de euro prin programul SAFE (Security Action for Europe), destinat în principal modernizării capacităților de apărare și dezvoltării infrastructurii strategice. Proiectul, aflat în analiză parlamentară, a stârnit deja reacții politice puternice, pe fondul datelor care arată că o parte semnificativă a fondurilor ar urma să ajungă la companii externe.
Cum sunt împărțiți banii din împrumutul SAFE
Potrivit draftului de proiect de lege obținut de presă, România beneficiază de a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. Suma totală de 16,68 miliarde de euro este împărțită astfel:
- 9,6 miliarde euro pentru înzestrarea Armatei Române
- 4,2 miliarde euro pentru infrastructură duală (inclusiv tronsoane din Autostrada Moldovei)
- 2,8 miliarde euro pentru Ministerul Afacerilor Interne și alte structuri de securitate
Împrumutul are o maturitate de până la 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani și o dobândă estimată la maximum 3%, datorită ratingului ridicat al Comisiei Europene.
Contracte majore cu firme din Germania și Franța
Datele din raport indică o colaborare extinsă cu industria de apărare din Europa Occidentală. Cele mai importante contracte vizează:
- Aproximativ 5,7 miliarde euro pentru grupul german Rheinmetall
- Peste 1 miliard euro pentru Airbus (Franța–Germania)
- 258 milioane euro pentru Thales (Franța)
- Sisteme IRIS-T furnizate de Diehl Defence (Germania)
În total, o parte consistentă a fondurilor este direcționată către companii din Germania și Franța, în contextul unor parteneriate strategice în domeniul apărării.
Elemente de producție locală incluse în program
Autoritățile susțin că o parte din contracte includ componente de producție și mentenanță în România. Exemplele din document includ:
- Producția de armament individual la Cugir și Sadu (localizare 100%)
- Fabricarea de componente pentru transportoare blindate și vehicule militare
- Posibilă linie de asamblare pentru elicoptere Airbus la Brașov
- Capacități de producție pentru muniție și mentenanță sisteme militare
Gradul de localizare variază în funcție de program, de la procente reduse până la producție integrală pe teritoriul României.
Critici politice: „România plătește, alții câștigă”
Pe fondul acestor date, au apărut reacții critice din zona politică și publică. Unele voci susțin că împrumutul ar favoriza în principal companii externe, în detrimentul industriei naționale.
„România este împinsă la un nou împrumut uriaș. Nu pentru fabricile românești […] ci pentru a alimenta conturile marilor companii din afara României”, se arată într-o poziție publică critică.
Aceleași surse afirmă că „românii vor plăti ani la rând rate și dobânzi, în timp ce profitul pleacă peste graniță”, punând sub semnul întrebării beneficiile economice interne ale programului.
Argumentele autorităților: modernizare și parteneriate strategice
De cealaltă parte, susținătorii programului subliniază că SAFE oferă acces la finanțare avantajoasă pentru modernizarea rapidă a armatei, într-un context regional de securitate complicat.
Programul prevede livrarea echipamentelor până în 2030 și include 35 de programe aprobate prin CSAT, dintre care 21 sunt coordonate de Ministerul Apărării.
În plus, oficialii invocă transferuri de tehnologie, investiții în capacități locale și integrarea României în lanțurile industriale europene de apărare.
Decizia finală, în mâinile Parlamentului
Programele de înzestrare prin SAFE au fost analizate deja în comisiile reunite ale Parlamentului, urmând ca decizia finală să stabilească forma în care România va accesa acest împrumut major.
Dezbaterile rămân deschise, între nevoia de modernizare militară rapidă și întrebările legate de impactul economic pe termen lung și rolul industriei românești în aceste investiții.
