Tendinita reprezintă inflamația unui tendon, structura fibroasă care leagă mușchii de oase, apărând frecvent din cauza suprasolicitării repetate și provocând durere localizată, care limitează mișcarea normală a articulației afectate.
Ce se întâmplă la nivelul tendonului
Tendoanele sunt structuri rezistente, dar cu o capacitate limitată de vindecare, din cauza aportului relativ redus de sânge, comparativ cu alte țesuturi. Solicitarea repetată, fără suficient timp de recuperare între activități, provoacă microleziuni cumulative, care declanșează inflamația caracteristică tendinitei.
Zonele frecvent afectate de tendinită
- tendonul lui Ahile, la nivelul călcâiului
- tendoanele umărului, în special cele ale manșonului rotatorilor
- tendoanele cotului, precum în epicondilită
- tendonul rotulian, la nivelul genunchiului
Cauze frecvente
- mișcări repetitive, frecvente în anumite sporturi sau activități profesionale
- creșterea bruscă a intensității sau frecvenței unei activități fizice, fără o adaptare treptată
- tehnica incorectă în timpul exercițiilor fizice
- vârsta înaintată, asociată cu o capacitate redusă de recuperare a tendoanelor
Simptome caracteristice
- durere localizată, care se agravează la mișcare sau la solicitarea tendonului afectat
- sensibilitate la palparea directă a zonei afectate
- rigiditate, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate
- umflare ușoară a zonei afectate, în anumite cazuri
Principiile de bază ale tratamentului
Tratamentul tendinitei se bazează pe principiul reducerii inflamației și oferirii timpului necesar de vindecare tendonului afectat, combinând repausul relativ cu exerciții specifice de recuperare, introduse treptat, pe măsură ce durerea se ameliorează.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Etapele tratamentului conservator
- repaus relativ, cu evitarea activităților care declanșează durerea, fără imobilizare completă
- aplicarea de gheață în fazele acute, pentru reducerea inflamației
- medicație antiinflamatoare, pentru ameliorarea durerii și inflamației
- fizioterapie, cu exerciții progresive de întărire și stretching, introduse treptat
Cât durează recuperarea
Recuperarea completă poate dura de la câteva săptămâni, în cazurile ușoare, tratate prompt, până la câteva luni, în cazurile cronice sau tratate cu întârziere, motiv pentru care abordarea promptă a primelor simptome scurtează semnificativ perioada de recuperare.
Când este necesară evaluarea medicală
Durerea persistentă, care nu se ameliorează după câteva săptămâni de repaus relativ și tratament conservator, sau care se agravează progresiv, necesită evaluare medicală, pentru excluderea unei rupturi parțiale a tendonului sau a altor complicații.
Prevenirea recidivelor
- încălzirea corespunzătoare înainte de activitatea fizică
- creșterea treptată a intensității antrenamentelor, fără salturi bruște
- corectarea tehnicii, în cazul activităților sportive care au provocat afecțiunea inițial
- întărirea progresivă a musculaturii din jurul tendonului afectat
