Hantavirusul a revenit în atenția publică după ce opt persoane aflate la bordul unui vas de croazieră de lux sosit din Honduras au fost infectate, iar trei dintre ele au murit. Informația s-a răspândit rapid pe rețelele sociale și a stârnit îngrijorări, mai ales pe fondul traumelor colective rămase după pandemia de COVID-19.
Invitat la matinalul Digi FM, medicul infecționist Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” din București, a explicat că hantavirusul nu este un virus nou și că, în prezent, nu există motive pentru panică.
„Hantavirusul există de zeci de ani”
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Hantavirusul este un virus existent la nivel global încă de foarte multă vreme, cu zeci și zeci de ani”, a declarat medicul.
Potrivit acestuia, România a înregistrat doar 15 cazuri între 2022 și prezent, toate fiind forme ușoare, fără decese. Situația din țara noastră nu indică un risc epidemiologic major, însă cazul de pe vasul de croazieră a atras atenția printr-un detaliu rar întâlnit: posibilitatea transmiterii de la om la om.
„De obicei era vorba de contactul cu rozătoarele, direct sau indirect. Se pare că în acest caz vorbim și de transmitere de la om la om, ceea ce a fost descris în trecut, dar absolut excepțional”, a explicat Adrian Marinescu.
Cum se transmite hantavirusul
Virusul este asociat în principal cu rozătoarele și se transmite prin inhalarea particulelor provenite din urină, salivă sau excremente contaminate.
Spațiile închise și slab ventilate cresc riscul de infectare, motiv pentru care un vas de croazieră poate deveni un mediu favorabil răspândirii bolii.
„Ai spațiile închise, mai puțin aerisite, oamenii stau pe o perioadă mai lungă de timp”, a spus medicul.
Acesta a atras atenția și asupra dificultăților de intervenție medicală la bordul navelor, unde diagnosticul poate întârzia, iar accesul rapid la un spital este limitat.
Simptome asemănătoare unei gripe
Primele simptome ale hantavirusului sunt greu de diferențiat de cele ale unei răceli sau gripe obișnuite: febră, dureri musculare și stare generală alterată.
„Nu poți să-ți dai seama că-i hantavirus versus altceva”, a precizat medicul.
În formele severe, boala poate evolua către febră hemoragică, afectare pulmonară și insuficiență renală, cele mai vulnerabile fiind persoanele cu sistem imunitar slăbit.
Nu există vaccin sau tratament antiviral
Adrian Marinescu a subliniat că, în prezent, nu există vaccin și nici tratament antiviral specific pentru hantavirus.
Cu toate acestea, medicul a transmis că riscul trebuie privit în mod echilibrat și comparat cu alte pericole infecțioase mult mai frecvente în România, precum virusul West Nile transmis de țânțari sau bolile provocate de căpușe.
Recomandări pentru cei care călătoresc
Persoanele care intenționează să călătorească în zone exotice sau considerate cu risc epidemiologic sunt sfătuite să meargă la un cabinet de medicină a călătorului cu cel puțin o lună înainte de plecare.
Consultația permite administrarea vaccinurilor recomandate și oferă informații esențiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
Mesajul final al medicului: „Panică nu, prudență da”
În final, Adrian Marinescu a respins categoric ideea unei noi pandemii.
„Hantavirusul nu este rost de pandemie. Nu se pune problema de așa ceva”, a afirmat medicul, adăugând ironic că „adevărata pandemie este pandemia de prostie”.
