Consilierul prezidențial pe educație, Sorin Costreie, susține că utilizarea rețelelor sociale de către copii ar trebui reglementată prin stabilirea unor praguri de vârstă, însă consideră că adevărata soluție pe termen lung este educația și dezvoltarea gândirii critice. Într-o intervenție la Digi24, acesta a atras atenția asupra necesității de a forma discernământul tinerilor și a subliniat importanța cooperării dintre Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.
„Partea cea mai importantă de prevenție și care se duce la miezul problemei este centrarea educației noastre pe responsabilitate și gândire critică, ca să ofere puterea de a distinge”, a explicat el.
Sorin Costreie a atras atenția că dezbaterea publică privind accesul copiilor la mediul online este una amplă, însă, în opinia sa, nu atinge întotdeauna esența problemei. El a menționat existența unor studii care indică dificultăți tot mai mari în ceea ce privește memoria, concentrarea și autocontrolul copiilor, comparativ cu generațiile anterioare, dar și o creștere a fenomenelor de violență și a diferitelor tipuri de dependență.
„Aici măsurile sunt complexe și, într-adevăr, dezbaterea urmărește firul problemei, dar nu se duce, după părerea mea, la fondul problemei. Fondul problemei care este? Acum și avem studii în acest sens, copiii noștri au probleme de memorie și concentrare față de generațiile trecute. Avem aceste probleme de autocontrol și ați văzut discernământ. Adică vorbesc de cazurile recente de violență și agresiunile comise de minori și avem problemele pe care iarăși cred că le știm cu adicțiile, adică adicția de droguri, de alcool, de tutun și de internet și jocuri. Și acum intervine ceea ce ar trebui să facem”, a afirmat Sorin Costreie.
Consilierul prezidențial a reamintit că în România există deja legea majoratului online, care stabilește responsabilitatea copiilor în mediul digital și întărește rolul controlului parental. Totodată, acesta consideră necesară alinierea la politicile Uniunii Europene în acest domeniu.
„După părerea mea, cred că ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană, că suntem partea acestei familii”, a explicat el.
Exemple din Europa
Sorin Costreie a arătat că mai multe state europene analizează sau au pus deja în aplicare măsuri de limitare a accesului copiilor la telefoane și rețele sociale, în special în mediul școlar.
„La noi, Franța, dar și în Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Italia, Spania discută. În unele țări s-au și implementat astfel de măsuri. Adică mai precis ce? De exemplu, la școală, la liceu să nu aibă în timpul orelor acces la telefon, decât dacă există o activitate didactică care presupune o aplicație pentru care e nevoie de telefon. Cumva”, a explicat el.
Deși în România există restricții similare, acestea nu sunt aplicate unitar la nivel național. În plus, inițiativele discutate la nivel european vizează inclusiv interzicerea creării de conturi pe rețelele sociale pentru copiii sub o anumită vârstă.
„Însă ce presupune această inițiativă de care spuneați dumneavoastră, e o chestie mai dură, și anume interzicerea accesului, tinerii până la o anumită vârstă 14, 15 ani, 16 ani, depinde cum se hotărăște, să poată să-și facă conturi și să fie activi pe rețele sociale. Acuma, nu neapărat rețelele sociale sunt o problemă. Când întreg mediu digital poate să fie o problemă, mă rog, corelat cu ce v-am spus, poate să fie nociv și benefic”, a completat acesta.
Educația și prevenția, elementele-cheie
Referindu-se la eficiența interdicțiilor stricte, consilierul prezidențial a atras atenția că simpla limitare a accesului poate genera efectul de „fruct oprit”, fără a rezolva problema de fond.
„Noi interzicem multe lucruri și drogurile sunt interzise, da, asta înseamnă că nu avem acest fenomen? Din păcate, îl avem. Problema cea mai importantă aici este o educație care să pregătească mintea copiilor pentru așa ceva și accentul pe această sănătate mintală. De ce? Pentru că trebuie să avem o educație în care noi trebuie să le creștem gradul de a discerne între bine și rău, într-adevăr și fals, între nociv și benefic. Și asta înseamnă o educație bazată pe valori și relevantă pentru elevii noștri, ca să se orienteze cum trebuie în lumea actuală. Deci sunt două măsuri, eu le văd complementare. Una legalizarea, într-un fel, a accesului, care să se facă de la o anumită vârstă, dar partea cea mai importantă de prevenție și care se duce la miezul problemei este centrarea educației noastre pe responsabilitate și gândire critică, ca să ofere puterea aceasta de a distinge”, a subliniat el.
În ceea ce privește poziția președintelui Nicușor Dan, Sorin Costreie a precizat că urmează discuții pe acest subiect și că va reveni cu punctul de vedere al șefului statului, dacă va fi necesar.
„Eu doar v-am spus părerea mea citind studiile și fiind implicat în tot procesul de educație și cercetare. Eu văd o coordonare între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, pentru că problema este de sănătate mintală și ține de ambele. Trebuie politici coerente comune”, a mai spus Costreie.
Numirea unui nou ministru al Educației
Întrebat despre desemnarea unui nou ministru al Educației, consilierul prezidențial a declarat că numirea este așteptată în perioada următoare, mai ales în contextul negocierilor bugetare.
„Îl așteptăm cu interes, dar cred că premierul cât de curând îl va numi, așa cum a spus și dânsul. E nevoie să să fie la masa bugetului, să spun așa”.
Referitor la refuzul unor potențiali candidați de a prelua portofoliul, Costreie a explicat că situația bugetară dificilă descurajează asumarea acestei funcții.
„Este o perioadă în care avem cu precădere tăieri din cauza constrângerilor bugetare și atunci vă dați seama că nu multă lume se se înghesuie”.
„Aduceți-vă aminte că un ministru chiar și-a dat demisia în trecut, când nu a avut buget. Acuma știi de la bun început că ai un buget de austeritate, ba încă va trebui să faci anumite tăieri pe aici, pe colo, poate chiar în părțile esențiale”, a conchis el.
