Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, miercuri, la Digi FM, că i-a cerut ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, să poarte discuții cu Comisia Europeană pentru a obține acceptul privind aplicarea etapizată a majorărilor salariale prevăzute pentru demnitari în noua lege a salarizării. Potrivit lui Bolojan, deși funcțiile de demnitate publică trebuie să fie integrate în grila salarială a statului, creșterea veniturilor acestora nu este o urgență în actuala situație economică.
„L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană, pentru că această ierarhie de salarii nu putea fi evitată, subliniez, să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme. Chiar prima noastră urgență este să corectăm faptul că demnitarilor nu le-au crescut salariile de cinci ani de zile, ceea ce este real. Dar nu asta este prima noastră grijă”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a precizat că ministrul Muncii a primit mandat să negocieze o variantă prin care salariile demnitarilor să fie aduse la nivelul stabilit în noua grilă salarială doar după corectarea dezechilibrelor existente în celelalte sectoare ale sistemului public.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Domnul Pîslaru are mandat, pentru că Ministerul Muncii a propus acest proiect, ca în negocierile care se poartă în aceste zile cu Comisia Europeană, până săptămâna viitoare, să solicite un acord pe o creștere eșalonată a salariilor la demnitari, în așa fel încât atunci când ultimul bugetar ajunge la nivelul la care trebuie să ajungă, conform ierarhiei, să ajungă și demnitarii, pentru că nu ei sunt principala noastră preocupare”, a afirmat Bolojan.
„De adoptarea legii depinde încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR”
Premierul interimar a atras atenția că noua lege a salarizării face parte dintre angajamentele asumate de România prin PNRR, iar adoptarea ei este esențială pentru accesarea unor sume importante din fondurile europene.
„Această lege de salarizare a fost un angajament al României în programul PNRR. De trecerea acestei legi ține absorbția de către România a peste 770 de milioane de euro. Dacă până în toamnă această lege va trece, vom primi acești bani. Dacă nu, România va pierde acești bani, pentru că sunt granturi pe care România ar trebui să le primească”, a explicat Bolojan la Digi FM.
Acesta a explicat că unul dintre scopurile principale ale reformei îl reprezintă corectarea inechităților create în ultimii ani, după ce diverse categorii de bugetari au primit, pe rând, sporuri și beneficii suplimentare.
„Comisia Europeană, pe bună dreptate, și noi recunoaștem asta, a constatat că legea salarizării s-a modificat de nenumărate ori. Fiecare categorie socială, dacă a fost suficient de influentă, a obținut sporuri și condiții speciale. S-au creat dezechilibre foarte mari, în care oameni care au teoretic aceeași greutate a muncii sunt plătiți foarte diferit doar pentru că lucrează într-o instituție sau alta”.
„România are printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”
Ilie Bolojan a susținut că principala limitare în ceea ce privește majorările salariale este capacitatea bugetului de stat de a le susține.
„Noi avem anul acesta aproximativ 166 de miliarde de lei cheltuieli cu salariile în sectorul public. Acestea reprezintă aproximativ 8,1% din PIB-ul României. Problema este că România are printre cele mai mici venituri publice din Europa, sub 30% din PIB, în timp ce media europeană este de aproximativ 40%. Din ceea ce încasăm la buget, cheltuim 39% pe salarii, în timp ce media europeană este de aproximativ 25%”, a explicat acesta.
Premierul a declarat că, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a convenit majorarea anvelopei salariale cu aproximativ 8 miliarde de lei în anul 2027, fără a depăși însă limitele stabilite prin programul de consolidare fiscală.
Susținând necesitatea unei ierarhizări clare a salariilor din sectorul public, premierul interimar a dat ca exemplu situații din anumite instituții unde, din cauza sporurilor și beneficiilor acordate, unele venituri au ajuns să depășească indemnizațiile aferente funcțiilor de demnitate publică.
„Nu putem crește salariile peste o anumită anvelopă. Trebuie să vedem cum eliminăm inechitățile care s-au acumulat în acești ani și, la final, cum facem ca ceea ce votăm să fie acceptat de Comisia Europeană, ca să ne luăm cei 770 de milioane de euro”, a declarat Bolojan.
„Când am analizat de ce nu merg fondurile europene și care este situația, am constatat că în ministerele care gestionau proiecte europene câștigul mediu net era cât al primului-ministru al României. Toți directorii aveau bonusul de 100% și aveau peste 4.000 de euro net. Gândiți-vă că una este răspunderea unui premier sau a unui ministru și alta este răspunderea unui funcționar”, a afirmat Bolojan.
Acesta a adăugat că încearcă să promoveze o regulă prin care sporurile pentru fonduri europene să fie acordate în funcție de rezultate și nu automat.
„Așa este și în sectorul privat. Ți-ai făcut treaba? Ți-ai luat bonusul. Nu ți-ai făcut treaba? Nu este normal să îl primești”, a concluzionat acesta.
