Gazetarul Cristian Tudor Popescu a scris marți, 27 ianuarie, că patriotismul nu se definește prin lozinci sau simboluri, ci prin acțiuni concrete, afirmând că dictatorul Nicolae Ceaușescu, care „citea de pe foi”, nu poate fi considerat un patriot. Contextul a fost generat de o declarație a ministrului USR al Apărării, Radu Miruță, care, întrebat la Digi24, în emisiunea din 25 ianuarie, dacă Nicolae Ceaușescu a fost patriot, nu a oferit un răspuns tranșant. Mai mult, el a evidențiat și unele elemente pozitive, lucru care a stârnit reacții dure din spațiul public: „V-am spus argumentul pentru care se încadrează la a fi fost patriot, v-am spus argumente pentru care nu a avut legătură cu patriotismul”. Ulterior, Miruță nu și-a retractat declarațiile, susținând doar că a fost vorba despre o problemă de exprimare, nu de fond.
În acest context, Cristian Tudor Popescu a scris: „Ce înseamnă să fii patriot? Nu mă încumet să dau o definiție acestui cuvânt. Știu însă că un om este caracterizat cel mai bine de faptele lui. A fost Ceaușescu patriot? Să vedem. Întâi de toate, a fost un dictator – n-am auzit pe nimeni care să conteste asta. Pe orice dictator nu-l mai încape țara. Modelul lui Ceaușescu a fost Stalin. Dar nu a avut la dispoziție și o URSS, România i-a rămas mică. Prin urmare, a încercat s-o mărească. Teritorii în plus nu avea cum să obțină, deci, s-a apucat să umfle poporul cu pompa”.
Gazetarul a mai subliniat că Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile în 1966, arătând că fostul lider comunist „considera producerea de copii o datorie către stat”. „De fapt, voia un popor mai mare, ca să-și satisfacă megalomania. Femeile au fost tratate ca vitele de prăsilă. Dacă încercau să-și provoace un avort și erau depistate, în caz că nu mureau de septicemie, erau arestate pe loc. Mii de femei și-au pierdut viața sau le-a fost distrusă în acest fel. În anii ’80, au fost obligate să se prezinte la control ginecologic periodic de graviditate. Iar cele necăsătorite, ca și bărbații, plăteau o taxă pe celibat”, a completat acesta.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Ulterior, Cristian Tudor Popescu s-a referit la poziția ministrului USR al Apărării, care a încercat să aducă argumente în sprijinul ideii că Ceaușescu ar fi fost patriot. „Industrializarea „românească” , îngăimată de tânărul Miruță, ca să-l facă patriot pe Ceaușescu, a fost de inspirație 100% stalinistă. Se baza pe industria grea, „cu pivotul ei, industria constructoare de mașini”. Banii, Ceaușescu i-a împrumutat de la FMI și Banca Mondială. Această operațiune nu a ținut seama de un factor esențial: energia. În URSS, unde rezervele de energie erau, practic, nelimitate, ca indicator pozitiv de performanță pentru o fabrică figura consumul energetic mare! Mai toate utilajele importate sau fabricate în România erau uzate moral ca bilanț energetic, așa că produceau sistematic pierderi”, a susținut jurnalistul.
CTP a amintit și de Casa Poporului, a cărei construcție a început în 1984, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, clădire care este a doua ca mărime din lume după Pentagon. Edificiul, cunoscut astăzi drept Palatul Parlamentului, a fost proiectat de arhitecta Anca Petrescu și finalizat după Revoluția din 1989. Acesta are peste 1.000 de încăperi, dintre care multe nu sunt utilizate. Zona în care a fost ridicată construcția a fost demolată masiv, fiind afectat inclusiv fostul stadion Republicii.
Cristian Tudor Popescu a afirmat că înainte de 1989, în „monstruoasa clădire” nu a intrat niciun cetățean, fapt explicabil prin stadiul nefinalizat al lucrărilor. „În schimb, sute de români au murit sau au fost mutilați în timpul ridicării ei. Unii, îngropați în beton: Ceaușescu a reușit să fie și un supermeșter Manole. 9000 de edificii, între care biserici și spitale, au fost demolate. O parte de istorie a Bucureștilor, cartierul Uranus, a dispărut de pe hartă. În prealabil, Ceaușescu se dotase cu un sceptru, simbol regal, nu prezidențial, și cu atât mai puțin comunist”, a continuat jurnalistul.
De asemenea, CTP a mai spus că Nicolae Ceaușescu „era un om rău și crud”, deși nu l-a cunoscut personal: „Cred asta despre orice ins care practică vânătoarea ca distracție. Și scorniceșteanul o făcea di granda – mistreți și urși fără număr, aduși în bătaia puștii lui, erau executați fără milă. Când trăgea el, trăgea și un sniper, ca nu cumva Tovarășul să rateze”, a comentat el, adăugând că Ceaușescu a ordonat „în decembrie 1989 vânarea protestatarilor cu muniție de război”.
În final, gazetarul a susținut că un adevărat patriot trebuie să stăpânească limba română și să aibă cunoștințe solide de istorie și cultură națională. În opinia sa, Nicolae Ceaușescu vorbea greșit limba română și „citea de pe foi”. „Un patriot, în opinia mea, trebuie să vorbească Limba Română cât mai bine, să cunoască Istoria, Literatura, Geografia României. Ceaușescu vorbea înspăimântător româna, chiar și citind de pe foi; de Literatură habar n-avea. Istoria era doar un stelaj de voievozi, în centrul căruia se afla El Însuși. Geografia – pronunța „muncipiu Bráila”, cu accentul pe prima silabă și fără „ă”… Șeful statului nu ar fi trecut un examen pentru acordarea cetățeniei române. Dacă toate acestea înseamnă patriotism, atunci, da, Ceaușescu a fost patriot”, a concluzionat Cristian Tudor Popescu.
Nicolae Ceaușescu a condus România între 1965 și 1989. Fostul dictator a fost executat pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, în urma unui proces sumar. Hotărârea a fost luată de noii lideri instalați la putere după 22 decembrie 1989, printre care Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, numit vicepremier după Revoluție. Conform celui mai recent sondaj INSCOP pe acest subiect, realizat în parteneriat cu IICCMER și prezentat în iulie 2025 la Palatul Victoria, peste 60% dintre români consideră că regimul comunist a avut efecte pozitive asupra României, iar aproape jumătate cred că înainte de 1989 nivelul de trai era mai bun.
