Gazetarul Cristian Tudor Popescu a afirmat că, în cazul în care moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan va fi adoptată de Parlament, România s-ar putea confrunta cu un scenariu economic sever. El a vorbit inclusiv despre riscul pierderii încrederii investitorilor și al partenerilor internaționali, precum și despre posibile efecte în lanț în sistemul bancar, cum ar fi retrageri masive de bani generate de panică.
În același timp, CTP a susținut la B1 TV că respingerea moțiunii AUR–PSD ar fi un semnal pozitiv pentru stabilitatea țării, menținând încrederea piețelor și continuitatea guvernării.
„Iau în considerare posibilitatea ca, totuși, această moțiune să nu treacă. De ce? Pentru că mi se pare singura șansă pentru România. Dacă această moțiune trece, singura garanție… Știți care este singura garanție a României în fața investitorilor străini, în fața Uniunii Europene, în fața organismelor internaționale? România nu mai are decât o singură garanție care nu e nici gazul, nu e nici aurul, nu este nici vreun metal rar. Singura garanție a României este un om, Ilie Bolojan. Atât. Nu Nicușor Dan. Ilie Bolojan. Oamenii ăia știu, și de la Bruxelles, și cei care au investit sau vor să investească bani în România, multinaționalele astea huiduite de PSD, firmele străine…”, a afirmat CTP pe 30 aprilie.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Băncile, domnilor… Dacă trece această moțiune, într-un timp record se pot produce retrageri din filialele băncilor mari din România, masive… Închiderea acestor filiale. S-a mai întâmplat asta. Și oamenii se vor năpusti, imediat după aceea, să-și retragă banii grămadă”, consideră CTP.
În acest context, gazetarul a transmis că speră ca toți politicienii să conștientizeze pericolul: „Aș vrea, aș spera ca acești politicieni din toate partidele, de la PSD, de la AUR, de la PNL, de la USR, UDMR, minorități, toată lumea, inclusiv Nicușor Dan ca președinte, să realizeze un lucru: că între situația din Parlament și situația poporului, pe care îl au în gură tot timpul, este o diferență sensibilă în clipa de față”.
El a mai precizat că Ilie Bolojan se bucură de un sprijin mai ridicat în rândul populației decât în Parlament și a susținut că politicienii implicați în demersurile de înlăturare a acestuia, făcând referire la președintele PSD Sorin Grindeanu, au un nivel de susținere electorală mai redus decât liderul PNL.
„Sunt mult mai mulți în popor cei care îl susțin pe Ilie Bolojan decât în Parlament. Uitați-vă la cine-l dă jos pe Ilie Bolojan. Îl dă jos Grindeanu, care are o treime din scorul în sondaje, al lui Bolojan, care are, la rândul lui, dublul PNL. Adică Thuma și compania din PNL îl dau afară pe Bolojan, tot partidul PNL fiind la jumătate față de Bolojan?!”, a afirmat Cristian Tudor Popescu.
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a afirmat că operațiunea de înlăturare a premierului Ilie Bolojan ar reprezenta, în opinia sa, o „lovitură de stat”, susținând că nu este vorba despre o acțiune îndreptată împotriva unui om politic sau a unui guvern, ci împotriva statului român în ansamblu. El a avertizat că România ar putea intra într-o criză politică și instituțională profundă, pe care a comparat-o cu perioada de final a regimului Ceaușescu, respectiv anii ’80.
În același context, CTP a precizat că există chiar și în interiorul PSD voci care nu susțin această direcție și nu văd beneficiile unei astfel de acțiuni.
El a reamintit că actuala criză politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii social-democrați și-au depus demisiile la Palatul Victoria.
Pe 27 aprilie, PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, inițiativă care a fost înaintată oficial a doua zi. Dacă moțiunea va fi adoptată pe 5 mai, Executivul ar urma să cadă, ceea ce ar reprezenta, potrivit unor interpretări politice, unul dintre cele mai instabile episoade guvernamentale de după 1989.



