O nouă escaladare diplomatică majoră a izbucnit între Moscova, Chișinău și București, după ce Federația Rusă a lansat amenințări directe privind viitorul statalității de peste Prut. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat miercuri, 10 iunie 2026, în cadrul unui briefing de presă oficial, că o eventuală includere a Republicii Moldova în componența României va însemna dispariția totală a acestei țări de pe harta lumii.
Declarațiile vin în contextul în care dezbaterile privind reunificarea celor două state s-au intensificat puternic la Chișinău, fiind luate în calcul ca un scenariu de rezervă în cazul în care parcursul european va fi blocat.
Scenariul ștergerii din istorie: Moscova mizează pe revolta din Găgăuzia și Transnistria
În discursul său, reprezentanta Kremlinului a adoptat o retorică extrem de agresivă, susținând că procesul de românizare este deja avansat la Chișinău și că actul unirii ar șterge definitiv identitatea moldovenească din punct de vedere juridic și cultural. Zaharova a avertizat că Rusia deține pârghii logistice și politice în regiune și că se bazează pe reacția populației din zonele controlate de forțele pro-ruse.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Purtătoarea de cuvânt a subliniat că cele două regiuni autonome cu orientare geopolitică spre est vor respinge violent orice apropiere de București:
„Dacă Moldova va fi inclusă în componenţa României, ea va înceta să existe. Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărţi şi manuale. Populaţia Găgăuziei şi a Transnistriei are alte priorităţi de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menţinerea unor relaţii strânse cu Rusia și văd în Rusia un protector”, a declarat Maria Zaharova.
Ea a adăugat că Moscova are „toate motivele să creadă” că populația va bloca acest demers dacă chestiunea va fi transpusă în plan practic prin decizii administrative.
„Planul B” al Maiei Sandu: unirea ca rută alternativă pentru aderarea la Uniunea Europeană
Poziția dură a Moscovei vine ca o reacție la o schimbare de paradigmă politică fără precedent la Chișinău, înregistrată de la începutul anului 2026. Președinta Maia Sandu a declarat deschis că ar susține ideea unirii în cazul organizării unui referendum național. Ulterior, lideri importanți ai partidului de guvernământ, precum președintele Parlamentului, Igor Grosu, sau premierul Alexandru Munteanu, și-au manifestat public sprijinul pentru reunificare.
Deși obiectivul principal rămâne integrarea directă în UE, blocajele de securitate au forțat oficialii de la Chișinău să gândească strategii logistice paralele. Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut oficial că unirea cu România este analizată ca un veritabil „Plan B” pentru securizarea țării și accesul automat în spațiul european, în cazul în care procesul clasic de aderare va stagna din cauza presiunilor hibride ale Rusiei.
Sondajele de opinie arată o creștere istorică a unioniștilor: 41% din moldoveni vor unirea
Din punct de vedere social și statistic, ideea unirii nu mai reprezintă un subiect tabu sau marginal, curentul unionist înregistrând o evoluție spectaculoasă în ultimele luni. Chiar dacă nu beneficiază încă de o majoritate absolută, cifrele indică cel mai ridicat nivel de sprijin din ultimele trei decenii.
Conform datelor unui sondaj de opinie iData realizat în luna mai 2026, procentul cetățenilor din Republicii Moldova care votează ferm pentru unirea cu România a atins valoarea istorică de 41%.
În mod evident, în interiorul granițelor României, sprijinul logistic și politic pentru primirea fraților de peste Prut este considerabil mai mare, aproximativ 72% dintre cetățenii români declarându-se în favoarea reunificării. Această dinamică pune o presiune uriașă pe rețelele diplomatice de la Moscova, care asistă la pierderea totală a influenței în regiune, în ciuda masinilor de propagandă activate pe axa Tiraspol – Comrat.
