INSPECȚIA JUDICIARĂ „ALBEȘTE” JUSTIȚIA: Documentarul Recorder privind completurile de judecată, desființat oficial

Inspecția Judiciară a concluzionat joi, 5 februarie 2026, că nicio acuzație prezentată în documentarul Recorder „Justiție capturată” nu se confirmă. În raportul înaintat către CSM, instituția susține că investigația jurnalistică a construit o narațiune sugerând influențe oculte fără a avea un suport factual sau juridic. Verificările au vizat compunerea completurilor de la Curtea de Apel București în dosare celebre, precum cele ale lui Marian Vanghelie sau Puiu Popoviciu, concluzia fiind că schimbările de judecători au fost determinate de motive obiective, precum pensionări sau încetări de delegări, și nu de dorința de a prescrie faptele.

Verdictul IJ pe dosarele de impact: Prescripția nu a fost cauzată de schimbarea judecătorilor

Raportul analizează punctual cazurile prezentate în spațiul public și respinge ideea că modificarea completurilor ar fi fost o manevră pentru a salva inculpații de lux.

• Dosarul Vanghelie: Inspecția afirmă că acuzația Recorder este factual incorectă, susținând că prescripția se împlinise încă din 2017, deci evoluțiile din apelul din 2024 nu au avut nicio influență asupra rezultatului.
• Dosarul Bădălău: IJ reține că soluția a fost una pur procedurală pentru corectarea unui viciu de competență, iar schimbările de personal au survenit din cauze obiective, inclusiv motive medicale.
• Dosarul Popoviciu: Modificările au fost considerate legale, fiind acte administrative necesare organizării activității, validate inclusiv prin verificări la nivelul Înaltei Curți.
• Fluctuația profesională: Inspectorii au explicat că dinamica unei instanțe mari implică natural mutări între secții sau promovări, fără ca acestea să fie acte discreționare.

Atac la adresa magistraților din documentar: Cazul judecătorului Laurențiu Beșu

Inspecția Judiciară a dedicat un spațiu extins criticării judecătorului Laurențiu Beșu, unul dintre martorii-cheie din investigația Recorder. Inspectorii susțin că ieșirea acestuia din dosarul Bădălău a fost strict legală, din cauza expirării delegării, și nu o pedeapsă. Mai mult, IJ îl acuză pe Beșu că a încălcat obligația de rezervă a magistraților prin declarațiile publice despre dosare aflate pe rol, apreciind că susținerile sale privind presiunile sunt simple aprecieri subiective nesusținute de probe.

Justiția se apără cu rapoarte în timp ce sistemul se fisurează sub ochii publicului

Este cel puțin discutabil cum un raport al Inspecției Judiciare poate radia orice urmă de îndoială asupra sistemului, folosind argumente administrative pentru a justifica situații care, în ochii publicului, par rețete de impunitate. În timp ce instituțiile de control vorbesc despre „acte administrative legale”, realitatea rămâne aceeași: dosare grele se închid prin prescripție, iar magistrații care îndrăznesc să vorbească despre mecanismele interne sunt puși la zid pentru lipsă de „rezervă”.

Această „albire” oficială vine într-un context de tensiune maximă. În timp ce CSM dezbate cum să protejeze imaginea justiției, Dragoș Pîslaru anunță pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR din cauza refuzului magistraților de a accepta reforma pensiilor. În același timp, DNA îl ridică pe Robert Negoiță pentru asfaltări suspecte pe terenul familiei, iar Călin Georgescu acuză justiția că a devenit un „acoperiș al abuzului”. Pentru românul de rând, care își caută al doilea job ca să supraviețuiască austerității lui Bolojan, aceste rapoarte tehnice par doar o formă sofisticată de a spune că „totul e legal”, chiar și atunci când rezultatul final este eșecul actului de justiție.