O ofensivă fără precedent a inspectorilor fiscali a lăsat mii de români înstăriți fără explicații și cu conturile blocate. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a reușit, în ultimele luni, să identifice și să taxeze creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei, în urma unor controale de amploare ce au vizat persoanele fizice cu averi uriașe, dar fără acoperire în documente.
Bilanțul oficial apare într-o situație centralizată la nivelul Ministerului Finanțelor și vizează perioada cuprinsă între iulie 2025 și mai 2026, perioadă în care inspectorii au luat la puricat achizițiile de lux, vilele, masina automat sau depunerile suspecte în numerar.
Peste 1.100 de controale fulger: Sechestre asigurătorii de peste 123 de milioane de lei
În intervalul analizat, angajații din structurile de verificare a situației fiscale personale din cadrul ANAF au declanșat nu mai puțin de 1.102 acțiuni de control la sânge. Strategia a fost una necruțătoare: persoanele care au afișat o opulență greu de corelat cu veniturile declarate au fost obligate să pună actele pe masă.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Rezultatele logistice ale acestei campanii de curățenie financiară sunt de-a dreptul spectaculoase:
- Creanțe fiscale suplimentare stabilite în valoare totală de 540.243.299 de lei;
- Măsuri asigurătorii și sechestre puse pe bunuri și conturi în valoare de 123.514.438 de lei, pentru a împiedica ascunderea patrimoniului.
Vizați au fost cetățenii care au realizat achiziții imobiliare masive, investiții în acțiuni sau dețineri masive în bănci, fără a putea demonstra de unde au avut banii.
Scuzele penibile demontate de ANAF: Bani de la nuntă, din străinătate sau împrumuturi fictive
Inspectorii fiscali s-au lovit de o inventivitate debordantă din partea celor controlați. În numeroase cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute „la saltea” în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din donații și împrumuturi primite de la rude sau alte persoane fizice.
Verificările încrucișate au arătat însă că aceste explicații au fost simple povești. ANAF a activat schimbul internațional de informații cu autoritățile fiscale din state terțe, demontând mitul banilor munciți în afara țării. Mai mult, s-a constatat o lipsă totală de trasabilitate a fondurilor: persoanele indicate ca „generoși donatori” sau creditori nu dispuneau, la rândul lor, de capacitatea financiară de a oferi acele sume, lipsind cu desăvârșire documentele legale care să confirme circuitul banilor.
Digitalizarea face prăpăd: Sistemul automat de analiză de risc nu mai poate fi păcălit
Principalele nereguli depistate au fost depunerile masive de cash în conturi personale sau în firmele unde subiecții dețin participații, creditările fictive acordate societăților, majorările de capital social și utilizarea de saci de bani în numerar pentru de vanzare auto de lux sau proprietăți imobiliare.
„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Pe lângă vânătoarea de bani negri fără sursă, ANAF a aplicat penalități uriașe și pentru venituri cu sursă identificată, dar nedeclarate cu rea-credință. În această categorie au intrat banii nedeclarați din chirii (cedarea folosinței bunurilor), activități independente, câștiguri din crypto sau transferul titlurilor de valoare, toți acești bani fiind acum大神 impozitați retroactiv cu dobânzi și penalități de întârziere.
