O modificare legislativă de impact major a fost adoptată luni în plenul Senatului României, oferind o protecție sporită uneia dintre cele mai expuse categorii profesionale din zona juridică. Printr-un proiect de lege susținut transpartinic, notarii publici au fost incluși oficial în categoria persoanelor protejate prin incriminarea faptei de ultraj judiciar, beneficiind de aceleași garanții de siguranță ca și magistrații.
Decizia vine ca răspuns la numărul tot mai mare de agresiuni, presiuni și tentative de intimidare la care sunt supuși notarii în timpul gestionării unor dosare cu mize financiare uriașe.
Pedepse aspre pentru intimidare sau răzbunare: Limitele speciale se majorează cu 50%
Modificarea vizează în mod direct articolul 279 din Codul Penal. Până în prezent, textul de lege oferea o protecție specială doar pentru judecători și procurori.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Conform noii forme adoptate de senatori, alineatul 2 al articolului menționat își extinde aplicabilitatea:
- Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unui judecător, procuror sau notar public, ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se pedepsește dur;
- Limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru acea infracțiune (fie că este vorba despre amenințare, lovire, distrugere de bunuri sau șantaj) se majorează automat cu jumătate.
Practic, orice act de violență sau presiune exercitat asupra unui notar aflat în timpul programului sau în legătură cu actele semnate în biroul său va fi tratat cu o severitate sporită de către instanțele de judecată.
De ce au nevoie notarii de protecție: Divorțuri, succesiuni de vanzare auto și presiuni din lumea interlopă
Expunerea de motive a propunerii legislative, inițiată în mod comun de un grup de parlamentari de la PNL, PSD și USR, explică pe larg riscurile logistice și fizice la care se expun acești profesioniști ai dreptului în activitatea lor zilnică.
„În activitatea lor, notarii publici sunt expuși deseori unor situații conflictuale generate de refuzul îndeplinirii unor acte nelegale sau de obligația de a gestiona interese divergente, așa cum este cazul procedurilor succesorale, a celor de partaj sau chiar a celor din sfera dreptului familiei. Unele proceduri implică și prezența unor persoane vulnerabile, așa cum sunt vârstnicii, minorii sau majorii cu privire la care au fost dispuse măsuri de ocrotire, notarul fiind în poziția de a apăra interesele și persoana acestora”, se arată în documentul oficial.
Mai mult, parlamentarii subliniază că, în ultimii ani, statul a delegat către birourile notariale atribuții din ce în ce mai extinse și sensibile în domenii strategice, precum prevenirea și combaterea spălării banilor, combaterea mecanismelor de evaziune fiscală și raportarea tranzacțiilor suspecte legate de finanțarea terorismului. Acest rol de filtru de securitate financiară îi expune pe notari unor răzbunări directe din partea rețelelor de criminalitate organizată.
Proiectul pleacă la Camera Deputaților pentru votul decisiv
Adoptarea proiectului de către Senat reprezintă doar primul pas important în parcursul legislativ. Pentru ca modificările aduse Codului Penal să intre în vigoare și să producă efecte juridice, inițiativa trebuie să treacă și de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Dacă proiectul va primi raport favorabil și votul majorității deputaților, textul va pleca spre promulgare la președintele României și va fi publicat în Monitorul Oficial, oferind o masina de protecție reală celor care autentifică actele juridice ale țării.
