O acțiune de prindere în flagrant a polițiștilor s-a transformat într-un incident regretabil, în care un profesor a fost confundat cu un suspect de înșelăciune și ridicat cu forța de către forțele de ordine. Evenimentul a avut loc într-un spațiu public din București, sub ochii trecătorilor, ridicând semne de întrebare cu privire la procedurile de intervenție ale agenților atunci când în proximitatea suspecților se află persoane neimplicate.
Contextul operațiunii desfășurate în Capitală
La data de 7 iulie 2026, echipe operative din București au organizat un flagrant pentru prinderea unui individ bănuit de comiterea unei infracțiuni de înșelăciune. În momentul în care suspectul a primit suma de 10.000 de lei – parte dintr-un prejudiciu total estimat la 110.000 de lei – forțele de ordine au intervenit pentru imobilizare.
În proximitatea țintei principale se afla un bărbat care, din nefericire, a fost interpretat greșit de către anchetatori. Potrivit Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, în momentul în care au apărut mascații, acesta a manifestat un comportament considerat evitant, ceea ce a declanșat suspiciuni imediate din partea agenților.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Explicația oficială: De ce a fost profesorul „luat pe sus”
Conform comunicatului transmis de Poliția Capitalei, în timpul imobilizării suspectului principal, agenții i-au cerut profesorului să se legitimeze și să rămână la fața locului pentru clarificări. Autoritățile susțin că acesta nu s-ar fi conformat somațiilor, ar fi adoptat o atitudine necooperantă și ar fi încercat să părăsească zona parcului din București.
- Argumentele Poliției: Agenții susțin că au fost nevoiți să recurgă la imobilizare și încătușare pentru a elimina orice risc, susținând că bărbatul ar fi continuat să opună rezistență activă și pe drumul către sediul poliției.
- Finalitatea incidentului: Abia după ce a fost condus la unitatea de poliție din București, anchetatorii au stabilit că acesta nu avea nicio legătură cu dosarul penal, motiv pentru care nu s-au luat măsuri procesuale împotriva lui.
Poziția instituției privind legalitatea acțiunii
Reprezentanții Poliției Capitalei au declarat că intervenția a fost justificată de informațiile disponibile la acel moment și de comportamentul manifestat de persoana în cauză. Aceștia au explicat că, în cadrul unor astfel de misiuni operative riscante, polițiștii au obligația de a verifica toate persoanele aflate în proximitatea directă a suspectului, neputând exclude din start posibila implicare a cuiva.
În timp ce profesorul a fost eliberat fără nicio acuzație, principalul suspect vizat de flagrant a fost reținut pentru 24 de ore, cercetările fiind continuate sub supravegherea procurorului de caz pentru documentarea întregii activități infracționale din București.
Ulterior publicării articolului, profesorul Gherăsoiu-Roșu Alexandru, reprezentat de avocatul Vasile Nester, a depus la Parchetul de pe lângă Tribunalul București o plângere penală privind modul în care s-a desfășurat intervenția. Sesizarea vizează, sub rezerva încadrării juridice ce va fi stabilită de procuror, infracțiunile de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 alin. (2) C. pen., raportat la art. 193 alin. (2) și alin. (2¹) lit. c) C. pen., și lipsire de libertate în mod ilegal, în forma agravată prevăzută de art. 205 alin. (3) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
„Clientul pe care îl reprezint nu contestă faptul că, în cursul unei operațiuni, se poate produce o eroare de identificare. Eroarea este omenească. Ceea ce nu poate fi însă acceptat este modalitatea intervenției: lipsa unei somații și a unei legitimări clare, loviturile aplicate inclusiv după imobilizare, strângerea excesivă a cătușelor și continuarea unei conduite agresive în condițiile unei disproporții evidente de forțe. Nici măcar o persoană suspectată în mod întemeiat de săvârșirea unei infracțiuni nu poate fi supusă unui tratament nejustificat și disproporționat, cu atât mai puțin un cetățean fără nicio legătură cu fapta cercetată”, a declarat avocatul Vasile Nester.
Avocatul a precizat că plângerea penală nu reprezintă o concluzie cu privire la vinovăția persoanelor implicate, aceasta urmând să fie stabilită exclusiv de organele judiciare, după identificarea tuturor polițiștilor participanți și administrarea probelor.
