BLESTEMUL DE LA „GOLDEN GATE-UL” DE LA BRĂILA: Podul suspendat intră din nou în reparații și apar restricții de viteză

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, cea mai grandioasă lucrare de infrastructură din România ultimelor decenii, pare urmărit de un ghinion tehnic fără sfârșit. Autoritățile au anunțat luni, 2 februarie 2026, instituirea unor noi restricții de circulație în zona rampelor viaductului de acces, din cauza unor defecțiuni care necesită intervenții urgente. Supranumit „Golden Gate-ul românesc”, podul de aproape 2.000 de metri lungime continuă să dea bătăi de cap constructorilor și șoferilor, la mai puțin de trei ani de la inaugurarea sa triumfală.

Restricții de 40 km/h și reparații la rampele viaductului: Traficul, dat peste cap între Brăila și Tulcea

Inspectoratul de Poliție Județean Brăila a impus măsuri drastice pentru a preveni accidentele în zona afectată de degradarea infrastructurii.

• Limitări de viteză: Viteza maximă a fost redusă la 40 km/h pe sectorul cuprins între km 4+440 și km 4+640, pe ambele sensuri de mers.
• Reducere graduală: Înainte de zona critică, șoferii sunt obligați să încetinească la 60 km/h pentru a asigura o tranziție sigură către porțiunea cu reparații.
• Probleme la rampe: Intervențiile vizează aducerea rampelor de acces la „starea tehnică normală de exploatare”, după ce au apărut noi denivelări sau defecțiuni structurale.
• Monitorizare constantă: IPJ Brăila va supraveghea zona până la finalizarea lucrărilor, recomandând prudență maximă și respectarea semnalizării temporare.

O istorie de asfaltări repetate și erori tehnice la al doilea cel mai lung pod din Europa

Deschis traficului în iulie 2023, podul de la Brăila a fost constant în centrul atenției din cauza calității îndoielnice a execuției pe anumite sectoare. Deși este o mândrie inginerească la nivel continental, cu o lungime de 1.975 de metri, construcția a fost asfaltată deja de mai multe ori. Problemele la rampele de acces și la stratul de uzură au devenit o prezență obișnuită, transformând o investiție strategică într-un șantier perpetuu care consumă resurse și nervii conducătorilor auto.

Infrastructura între „spectacolul” panglicilor și realitatea reparațiilor nesfârșite

Este de-a dreptul frustrant să asistăm la acest „blestem” al podului de la Brăila, care reflectă o problemă sistemică în marile proiecte de infrastructură din România. În timp ce la București liderii politici se ceartă pe ceasuri de lux sau influențe de budoar, iar la Ploiești DNA descoperă jafuri de milioane în spitale, proiectele-fanion ale țării se surpă sub greutatea propriei execuții deficitare. Acest „Golden Gate” dâmbovițean pare să urmeze traiectoria „actorilor de tragedie” descriși de Traian Băsescu: o intrare glorioasă în scenă urmată de un parcurs marcat de eșecuri tehnice repetate.

În timp ce China condamnă la închisoare miniștri pentru corupție, iar Ucraina își apără cerul cu rachete Patriot, România se luptă cu rampele de acces ale unui pod care ar fi trebuit să fie simbolul modernizării. Contrastul dintre milioanele scurse prin spitalele din Ploiești și restricțiile de 40 km/h de la Brăila ne arată unde se duc, de fapt, resursele țării. Dacă „România încă respiră”, o face tot mai greu, circulând cu viteză de melc pe drumurile care ar fi trebuit să ne lege de Europa, dar care ne țin captivi într-un ciclu nesfârșit de „lucrări în curs”.