România trebuie să își pregătească populația atât pentru situații de criză, cât și pentru susținerea unui eventual efort de război, a declarat marți șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în cadrul unei conferințe de presă la care a participat și comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Alexus „Grinch” Grynkewich.
Potrivit generalului Vlad, Armata României are deja planuri elaborate împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, menite să crească nivelul de pregătire al populației în fața unor scenarii de criză majoră. El a subliniat că aceste măsuri sunt necesare în contextul regional actual, marcat de instabilitate și de evoluțiile războiului din Ucraina.
Întrebați dacă există informații privind un posibil atac al Rusiei asupra unui stat NATO, cei doi oficiali militari au arătat că nu există date concrete care să indice un astfel de scenariu iminent. Generalul Gheorghiță Vlad a afirmat că Rusia rămâne un actor impredictibil, motiv pentru care sunt dezvoltate planuri de apărare, însă nu poate fi făcută o predicție privind un atac în viitorul apropiat. La rândul său, generalul Alexus Grynkewich a precizat că NATO monitorizează permanent intențiile Rusiei, acestea fiind strâns legate de evoluția conflictului din Ucraina.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Referindu-se la Republica Moldova, șeful armatei române a explicat că, deși NATO nu poate interveni direct în cazul unei agresiuni militare ruse asupra acestui stat, există posibilitatea identificării unor formate alternative de sprijin, pe modelul așa-numitelor „coaliții de voință”. În acest context, România își reafirmă angajamentul de a sprijini Republica Moldova pe mai multe paliere, inclusiv prin acordarea de asistență militară.
Generalul Gheorghiță Vlad a mai atras atenția asupra necesității consolidării forțelor navale române, în special pentru apărarea Zonei Economice Exclusive din Marea Neagră și a infrastructurilor strategice asociate proiectului Neptun Deep. El a explicat că, din punct de vedere juridic, articolul 5 al Tratatului NATO nu poate fi activat pentru apărarea zonei economice exclusive, însă acest lucru nu înseamnă că România nu își va apăra interesele.
Potrivit acestuia, platformele implicate în exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt considerate teritoriu național, iar infrastructura critică include și cablurile submarine. Apărarea acestor obiective revine statului român, fiind necesare investiții consistente în forțele navale. Protejarea infrastructurii critice este o misiune a Ministerului Afacerilor Interne, însă Ministerul Apărării Naționale va oferi sprijinul necesar ori de câte ori situația o va impune.
