BOLOJAN, NEGOCIERI DE URGENȚĂ CU „GREII” ENERGIEI SUB COD GALBEN DE GER: Guvernul, somat de E.ON să plătească restanțele din plafonare! Miza liberalizării totale de la 1 aprilie

În timp ce România îngheață sub un cod galben de ger năprasnic, joi, 22 ianuarie 2026, premierul Ilie Bolojan a convocat o întâlnire de criză la Palatul Victoria cu conducerea gigantului german E.ON și reprezentanții Ambasadei Germaniei. Discuțiile au vizat deblocarea miliardelor de lei pe care furnizorii de energie le-au plătit în avans pentru plafonarea facturilor românilor, sume pe care statul întârzie să le deconteze. Sub presiunea ambasadoarei Angela Ganninger, Bolojan a promis fluidizarea plăților, în contextul în care furnizorii avertizează că sistemul este la un pas de blocaj exact când consumul de gaze atinge cote maxime.

Miliardele restante și „filtrul” ANRE: Furnizorii își cer banii înapoi

Mecanismul de plafonare, care a protejat populația de prețurile explozive, a devenit o povară uriașă pentru companii, care au susținut costurile din surse proprii.

• Blocaj la validare: Reprezentanții E.ON, conduși de Volker Raffel, au cerut accelerarea verificărilor făcute de ANRE. În prezent, ritmul de validare a cererilor de plată este mult sub necesarul de lichidități al furnizorilor.
• Promisiunea lui Bolojan: Premierul a dat asigurări că Guvernul caută fonduri pentru a achita sumele restante, recunoscând că diferența dintre costul de achiziție și prețul plafonat trebuie acoperită urgent pentru a asigura stabilitatea pieței.
• Impactul gerului: Cu temperaturi record de îngheț, cererea de gaze și electricitate a explodat, punând o presiune suplimentară pe cash-flow-ul companiilor care trebuie să cumpere energie scumpă pentru a o vinde plafonat.

Teroarea de la 1 aprilie: Liberalizarea prețului la gaze

Dincolo de plățile curente, marea temă a discuției a fost data de 1 aprilie 2026, momentul în care schema de plafonare la gaze naturale va înceta definitiv.

1. Liberalizarea totală: Premierul și reprezentanții E.ON au discutat reglementările necesare pentru trecerea la prețul de piață. Există temeri majore că, fără o schemă de protecție clară, facturile românilor vor suferi un șoc imens la ieșirea din iarnă.
2. Piața en-gros: Companiile germane au cerut mecanisme care să asigure o funcționare corectă a pieței angro, pentru a evita specula care ar putea arunca prețurile în aer după liberalizare.
3. Investiții în rețele: Un alt punct strategic a vizat extinderea rețelelor de gaze, în condițiile în care România vrea să își crească producția internă, dar are nevoie de o infrastructură modernizată pentru a transporta volumele suplimentare.

Analiza: Între presiunea Germaniei și discursul „moștenirii grele”

Prezența ambasadoarei Germaniei la discuții arată că problema deconturilor în energie a devenit una diplomatică. Ilie Bolojan se află într-o menghină politică: pe de o parte, Sorin Grindeanu (PSD) îi dă ultimatumuri pe buget și îi demolează argumentele despre deficit, iar pe de altă parte, marii investitori străini îi cer banii pe masă. Mesajul premierului despre „fonduri asigurate” sună bine pe hârtie, dar realitatea bugetară de 8% deficit face ca aceste plăți să fie o jonglerie extrem de periculoasă. În timp ce românii dârdâie de frig, marea bătălie se dă în spatele ușilor închise pentru „miliardele decontării”, miza fiind supraviețuirea pieței de energie după luna martie.