În contextul unei propuneri legislative depuse la Senat, care urmărește scăderea limitei de vârstă pentru răspunderea penală de la 14 la 12 ani în cazul infracțiunii de omor, Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere în care se opune modificării legii. Instituția argumentează că minorii sub 14 ani nu au discernământul necesar pentru a înțelege gravitatea faptelor lor.
Proiectul de lege, inițiat de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu, prevede că un copil între 12 și 14 ani ar putea răspunde penal pentru omor, dacă se dovedește că a acționat cu discernământ. În prezent, legislația românească stipulează clar că minorii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, indiferent de fapta comisă.
Cum răspund astăzi minorii
Răspunderea penală presupune că o persoană poate fi judecată și sancționată conform Codului penal. În cazul minorilor, legea diferențiază după vârstă:
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
- Sub 14 ani: nu răspund penal.
- Între 14 și 16 ani: răspund doar dacă se demonstrează că au discernământ.
- Peste 16 ani: răspund conform regulilor generale, cu regim special pentru minori.
Proiectul aflat în dezbatere ar coborî pragul la 12 ani, doar pentru omor și numai dacă evaluările psihologice și psihiatrice confirmă discernământul minorului. Inițiatorii susțin că, în cazuri excepționale, statul trebuie să intervină penal chiar dacă autorul are sub 14 ani, întrucât legea actuală nu permite acest lucru. Ei aduc ca exemple alte țări: Marea Britanie, Elveția și Australia au pragul de 10 ani, iar Turcia, Olanda și Grecia de 12 ani; în Pakistan și Nigeria, răspunderea penală poate începe de la 7 ani.
Poziția Avocatului Poporului
Avocatul Poporului consideră că modificarea nu este justificată și ar putea avea efecte negative. Institutia explică că dezvoltarea psihică și emoțională a copiilor de 12–13 ani nu le permite să înțeleagă pe deplin gravitatea unui omor sau consecințele legale ale acestuia. Reacția statului ar trebui să fie de protecție și intervenție socială (consiliere psihologică, sprijin pentru familie, supraveghere și măsuri educative), nu de pedeapsă penală.
Datele statistice și proporționalitatea
Între 2023 și 2026 au fost înregistrate doar două cazuri de omor cu minori sub 14 ani, într-o populație de aproximativ trei milioane de copii. Avocatul Poporului susține că aceste incidente nu justifică schimbarea legii și avertizează împotriva deciziilor bazate pe emoția publică generată de cazuri mediatizate intens.
Impactul implicării penale asupra copiilor
Trimiterea unui copil mic în sistemul penal poate genera stigmatizare și afectează integrarea socială pe termen lung. Studiile arată că intervenția penală timpurie nu reduce neapărat violența, în timp ce măsurile educative și de protecție au rezultate mai bune. În multe situații, minorii provin din medii vulnerabile, iar problema principală este lipsa unor servicii sociale eficiente, nu lipsa pedepsei. Prevenția – sprijin pentru familie, consiliere, implicarea școlii și a specialiștilor – este soluția recomandată.
Poziția Ministerului Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că ministerul nu a inițiat o astfel de lege și că analiza se realizează în cadrul unui grup de lucru care evaluează oportunitatea modificării răspunderii penale a minorilor. La reuniunea din 19 februarie 2026 au participat reprezentanți ai instanțelor, parchetelor, Avocatului Poporului, Autorității pentru Protecția Drepturilor Copilului, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Institutului de Medicină Legală, Direcției Naționale de Probațiune, IGPR și ai societății civile, inclusiv Salvați Copiii și UNICEF România.
