Cristelea Georgescu lansează în atenția publicului o rețetă originală – „Feramisu”, un desert vegan realizat din ingrediente integrale, cu un conținut ridicat de fier. Prăjitura a fost creată din dorința de a îmbina plăcerea gustului cu valoarea nutritivă și a apărut spontan, ca sursă de inspirație în cadrul proiectului Clinica Nera.
„Feramisu” se remarcă drept o opțiune sănătoasă la deserturile clasice, reușind să păstreze un echilibru între savoare și aportul de nutrienți esențiali. Datorită compoziției sale, poate fi consumată atât la micul dejun, cât și ca gustare hrănitoare pe parcursul zilei, potrivit informațiilor publicate pe site-ul acesteia.
Pentru blat (vegan)
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
- 1,5 căni făină de mei integral (meiul râșnit sau măcinat);
- între 1,5 – 2 căni suc de măr (se poate și apă sau orice alt lichid ori lapte vegetal; eu am folosit sucul de măr și pe post de îndulcitor și pentru că e ușor acrișor și dă un gust fructos);
- 0,5 cană cocos răzuit (va absorbi și el din lichidul pe care îl puneți);
- 15 curmale (dacă vreți mai dulce, folosiți mai multe, fără probleme); dacă nu aveți, atunci cca 30 ml sirop de agave (sau mai mult, dacă doriți mai dulce, chestie de gusturi), deși n-am nicio speranță în privința valorii nutritive și a relației cu sănătatea a siropurilor de orice fel;
- Nu sunt alimente integrale, singurele pe care le folosesc cu adevărat fără reținere, liniștită;
- 1 linguriță praf de vanilie naturală (folosesc Bourbon);
opțional: 1 lingură cu vârf de cafea instant de cereale (merge și fără); - 1 lingură de pudră de roșcove (carob);
- 2 banane (pentru a fi pufos) sau 1 linguriță de Weinstein bio.
Pentru cremă (raw vegan)
- 1,5 căni de nuci caju uscate, puse la rehidratat câteva ore;
- 1 linguriță praf de vanilie;
opțional: puțină esență de rom - 0,5 cană suc de portocale proaspăt stors (poate fi și mai mult, dacă vi se pare prea consistentă crema);
- 0,5 cană suc de lămâie proaspăt stors;
- 2 linguri de semințe chia măcinate fin;
- 2 linguri cu vârf de miere cremoasă (arată ca o untură, ca o miere cristalizată, dar este de fapt foarte fină, cremoasă, nu se simte deloc ca fiind cristalizată. Eu o cumpăr de aici);
- 1 linguriță pudră de roșcove pentru ornat.
Prepararea durează aproximativ 15 minute, iar coacerea nu depășește 30 de minute. Se recomandă folosirea unei tăvi de dimensiunea A4, din care rezultă circa șase porții.
Blatul
Pentru blat, toate ingredientele se mixează în blender timp de 2–3 minute, până când se obține o compoziție densă. Pasta se toarnă în tavă și se coace fie la 180 de grade timp de 30 de minute, fie la 200 de grade pentru aproximativ 20 de minute.
Un pas esențial pentru reușita desertului este însiroparea blatului după ce acesta s-a răcit ușor, când este doar călduț. Se poate folosi suc de mere sau apă îndulcită cu miere, aromatizată cu câteva picături de esență de rom bio ori suc proaspăt de lămâie.
După răcirea completă, se adaugă crema, iar la final se presară deasupra pudra de roșcove, cernută fin.
Crema
În timp ce blatul se află la cuptor, ingredientele pentru cremă se mixează bine în blender până se obține o textură fină și cremoasă. Compoziția se păstrează la rece, iar după ce blatul s-a răcit complet, se întinde uniform deasupra și se ornează. Prăjitura trebuie lăsată la frigider cel puțin o oră înainte de servire.
Rețeta a fost creată spontan, într-un timp foarte scurt, dintr-o inspirație de moment. Inițial, desertul trebuia să se numească „Zi și Noapte”, însă această variantă a fost abandonată pentru a evita asocierea cu prăjitura clasică, cunoscută pentru conținutul ridicat de zahăr, lapte, ouă și cacao.
Cum a apărut „prăjitura-medicament” a Cristelei Georgescu
În timpul degustării, discuțiile au ajuns la proiectul Clinica Nera – prima clinică de recuperare oncologică din România, care va include și un centru de cercetare. De aici a venit și o posibilă denumire, „Nera”, însă Cristela Georgescu și-a dorit un nume care să evidențieze și beneficiile nutriționale ale preparatului, în special aportul de fier.
Astfel s-a născut denumirea „Feramisu”: „Fe” – simbolul chimic al fierului, „ra” – inspirat din Nera, și „misu” – o trimitere ludică la celebrul desert italian. Prăjitura conține ingrediente cu un conținut ridicat de fier, precum meiul, semințele de chia și nucile caju, iar vitamina C din compoziție ajută la o absorbție mai eficientă a acestui mineral.
Accentul pus pe fier nu este întâmplător, mai ales în contextul preocupărilor frecvente legate de alimentația vegetariană, în special în rândul mamelor. „Feramisu” este conceput ca un preparat complet, care poate fi consumat fără rezerve, inclusiv la micul dejun sau la cină.
Mai mult decât un simplu desert, „Feramisu” este prezentat ca un aliment funcțional, cu rol nutritiv și terapeutic, în spiritul principiului atribuit lui Hipocrate: hrana poate fi medicament, iar medicamentul – hrană.
