România contribuie la securitatea europeană în mai multe moduri, iar valoarea totală a acestor contribuții nu este exprimată printr‑o sumă unică simplă, dar există date relevante privind eforturile financiare făcute:
Contribuția directă la securitate și apărare:
- România alocă o parte semnificativă din buget pentru cheltuielile de apărare, depășind pragul minim NATO de 2% din PIB în 2023–2024 (și în 2025–2026 planurile sunt de a crește la 3–5% din PIB în următorii ani) — această contribuție susține capacitatea militară națională și, prin interoperabilitate, securitatea întregii Alianțe Nord‑Atlantice.
Sprijin pentru Ucraina:
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
- Guvernul României a decis să contribuie cu 50 de milioane de euro la „Lista de achiziții prioritare pentru apărarea Ucrainei” (PURL), alături de alți aliați europeni și americani, ca parte a sprijinului pentru securitatea regională.
- Un raport al Fiscal Council estima că, între 2022 și 2025, sprijinul militar, umanitar și financiar oferit Ucrainei de România se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro (echivalentul ~0,2 % din PIB anual, bazat pe date din 2021).
Contribuții prin mecanisme europene:
- România a depus o cerere pentru a accesa până la 16,68 miliarde de euro prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) al UE, un mecanism menit să sprijine investițiile în apărare și capabilități strategice la nivel european.
Aceste date arată că România contribuie nu doar prin propriile cheltuieli pentru apărare, ci și prin sprijin financiar direct pentru state afectate de conflicte și prin accesarea fondurilor europene care vizează modernizarea și consolidarea securității în regiune. Contribuțiile României contribuie astfel la întărirea flancului estic al NATO și la securitatea europeană în ansamblu.
