Palatul Cotroceni a găzduit miercuri, 13 mai 2026, cel de-al 11-lea Summit B9, un eveniment de importanță majoră pentru securitatea europeană și euro-atlantică. Reuniunea a fost organizată de președintele României, Nicușor Dan, împreună cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, și a adus la aceeași masă liderii statelor de pe Flancul Estic al NATO, reprezentanți ai țărilor nordice, conducerea Alianței Nord-Atlantice, oficiali americani și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
La summit au participat liderii celor nouă state membre ale formatului B9, alături de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, aflate pentru prima dată într-o formulă extinsă a reuniunii. De asemenea, au fost prezenți secretarul general NATO, Mark Rutte, și subsecretarul de stat american Thomas DiNanno.
Evenimentul s-a desfășurat sub tema „Delivering More for Transatlantic Security”, iar concluziile adoptate au transmis un mesaj ferm privind securitatea regională. În declarația comună, Rusia este descrisă drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” pentru Alianță, iar sprijinul acordat Ucrainei este prezentat ca o investiție strategică pentru siguranța tuturor statelor membre NATO.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
România a găzduit pentru a patra oară Summitul B9, după edițiile din 2015, 2021 și 2022, consolidându-și astfel poziția de actor important pe Flancul Estic al NATO, înaintea summitului Alianței programat la Ankara.
În discursul său, Nicușor Dan a subliniat că statele participante se confruntă cu aceeași amenințare de securitate și că este necesară coordonarea pozițiilor comune. Șeful statului a anunțat că România va aloca în 2026 aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, precizând că o mare parte din fonduri vor fi direcționate către achiziția de echipamente moderne.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că statele B9 nu mai reprezintă periferia Alianței, ci un adevărat „centru de gravitație” al NATO, în contextul războiului provocat de Rusia în Ucraina. La rândul său, Mark Rutte a insistat asupra necesității unor investiții consistente în industria de apărare.
Pe agenda reuniunii s-au aflat și subiecte importante pentru România, precum securitatea Republicii Moldova și incidentele provocate de dronele rusești în apropierea granițelor țării. Nicușor Dan a afirmat că sprijinul pentru Republica Moldova trebuie să fie unul concret și eficient, deoarece stabilitatea Chișinăului influențează direct securitatea României.
În ceea ce privește problema dronelor, președintele a precizat că tema a fost discutată cu secretarul general NATO, în contextul dezvoltării proiectului „Santinela Estului”, destinat consolidării securității la frontiera estică.
Declarația finală a summitului condamnă acțiunile agresive ale Rusiei, inclusiv atacurile hibride, sabotajul, atacurile cibernetice și încălcările spațiului aerian al statelor aliate. Totodată, documentul reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și solicită intensificarea presiunilor asupra Moscovei pentru reluarea negocierilor de pace.
Singura țară care nu a semnat declarația comună a fost Ungaria, oficialii de la Budapesta precizând că își mențin o poziție de „abținere constructivă” până la stabilirea unei decizii finale de către viitorul guvern. Următoarea reuniune B9 va fi organizată în Polonia.
