Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, se află într‑o situație juridică delicată la nivel internațional după ce CPI de la Haga a emis un mandat de arest pe numele său pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului din Gaza.
Mandatul și obligațiile statelor
Mandatul de arest, emis pe 21 noiembrie 2024, îl vizează atât pe Netanyahu, cât și pe fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, pentru acuzații de folosire a înfometării ca metodă de război și alte acte inumane.
Conform Statutului de la Roma, cei 124 de membri ai CPI sunt obligați să aresteze și să predea persoanele vizate dacă acestea intră pe teritoriul lor. Aceasta include multe state europene, dintre care unele ar putea aplica mandatul dacă Netanyahu le calcă teritoriul.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
State care ar putea aresta oficialul israelian
În Europa, câteva țări au dat semnale clare că ar respecta mandatul de arest dacă Netanyahu ar ajunge pe teritoriul lor, printre care se numără:
- Belgia
- Țările de Jos
- Irlanda
- Lituania
- Slovenia
- Spania
Aceste state au declarat că vor coopera cu mandatul CPI și vor aplica legea internațională în mod strict.
Diviziuni între statele europene
Reacțiile la mandatul CPI nu sunt însă uniforme în Uniunea Europeană. Unele guverne au exprimat ezitări sau au respins public obligativitatea de a aresta un șef de stat în funcție, invocând imunități sau motive politice. De exemplu:
- Ungaria a refuzat să aplice mandatul și a primit pe Netanyahu într‑o vizită oficială, invocând opoziția față de decizia tribunalului.
- Franța, Germania și Italia au avut poziții ambivalente sau au pus sub semnul întrebării aplicarea imediată a mandatului, sugerând interpretări juridice care să limiteze arestarea unui șef de guvern în funcție.
Implicații diplomatice
Mandatul de arest emis de CPI complică deja opțiunile de călătorie ale lui Netanyahu, iar statele care sunt părți la Statutul de la Roma se află sub presiunea legală de a respecta decizia tribunalului. Totuși, variatele interpretări politice și juridice din interiorul UE reflectă un clivaj major între obligațiile tradiționale de drept internațional și realpolitik.
Context suplimentar: Mandatul CPI este primul emis împotriva unui lider al unei democrații occidentale importante și a provocat critici din partea unor guverne, inclusiv al Statele Unite ale Americii, care nu recunosc jurisdicția Curții.
