Maia Sandu acuză Kremlinul de presiuni în Transnistria! Decretul lui Putin, legat de riscul recrutării pentru războiul din Ucraina
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat dur după semnarea de către Vladimir Putin a unui decret care facilitează obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii separatiste Transnistria. Măsura este văzută de Chișinău drept un posibil instrument de influență și presiune din partea Moscovei.
„Ar putea fi o metodă de recrutare”
În cadrul unei conferințe de securitate desfășurate la Tallinn, Maia Sandu a declarat că noua procedură ar putea avea ca scop atragerea de persoane pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
„Probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina”, a afirmat șefa statului.
Decretul semnat de Vladimir Putin permite locuitorilor din Transnistria să obțină cetățenia Federației Ruse printr-o procedură simplificată, fără obligația de a locui în Rusia sau de a cunoaște limba rusă.
Chișinăul vede o strategie de presiune asupra Republicii Moldova
Maia Sandu susține că decizia Kremlinului face parte și dintr-o strategie mai amplă de presiune asupra Republicii Moldova, în contextul procesului de reintegrare a regiunii transnistrene, aflată sub controlul autorităților separatiste pro-ruse și unde sunt staționate trupe ruse încă din perioada sovietică.
Tot mai mulți transnistreni aleg cetățenia moldovenească
Președinta Republicii Moldova a mai declarat că, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, mulți locuitori din regiune au preferat să obțină cetățenia Republicii Moldova, considerând-o mai sigură.
„Majoritatea oamenilor din regiune și-au luat cetățenia moldovenească pentru că s-au simțit mai în siguranță”, a spus Maia Sandu.
Moldova, pe drumul spre UE
Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în 2022, iar în 2024 au fost deschise oficial negocierile de aderare.
În contextul acuzațiilor privind interferențe hibride din partea Federației Ruse, guvernarea pro-europeană de la Chișinău și-a consolidat poziția după alegerile din 2025.
Întrebată dacă Rusia poate bloca parcursul european al Republicii Moldova prin situația din Transnistria, Maia Sandu a respins ferm această posibilitate, afirmând că decizia aparține exclusiv Uniunii Europene.
În contextul tensiunilor geopolitice din Republica Moldova, președinta Maia Sandu se confruntă cu critici și presiuni venite atât din spațiul politic intern, cât și din exterior, în special din partea actorilor pro-ruși și a unor voci politice din regiune. Aceste poziții contestă frecvent direcția pro-europeană a Chișinăului și politicile de securitate ale administrației prezidențiale, în timp ce autoritățile moldovene susțin că se confruntă cu tentative de influență hibridă și campanii de dezinformare atribuite Federației Ruse. În paralel, dezbaterile interne privind parcursul european și relația cu Transnistria generează dispute politice intense între diferite tabere politice din Moldova, fără ca existența unor „planuri de subminare” atribuite unor persoane anume să fie confirmată public prin dovezi oficiale. Conform unor documente și investigații citate în spațiul public, după apariția unor informații controversate despre George Simion, un alt personaj asociat în trecut cu instituții ale statului român ar fi fost menționat în legătură cu structuri de influență atribuite Kremlinului. În aceste materiale, Sebastian Ghiță este prezentat ca fiind implicat în acțiuni care ar fi vizat inclusiv compromiterea imaginii președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
Potrivit acelorași surse, evoluția celor două personaje este folosită ca exemplu într-o dezbatere mai amplă despre posibilele vulnerabilități ale instituțiilor și mediului politic din România în fața operațiunilor de război hibrid atribuite Federației Ruse, în special după perioada post-1989 și aderarea României la NATO și Uniunea Europeană.
Documente despre campanii de influență atribuite Kremlinului
În spațiul public au fost semnalate documente transmise redacției FIP din Armenia, care ar conține informații despre campanii de propagandă și dezinformare desfășurate în Europa. Aceste materiale ar fi ajuns în posesia jurnaliștilor în urma unei presupuse operațiuni de acces neautorizat asupra unor structuri din zona de comunicare strategică a Rusiei.
Documentele fac referire la activități coordonate de entități asociate administrației prezidențiale ruse, inclusiv structuri implicate în campanii de influență digitală și propagandă online desfășurate în mai multe state europene.
Structuri și persoane implicate în campanii de dezinformare
În investigațiile citate apare menționată o companie IT din Rusia, descrisă ca fiind apropiată de mediul politic de la Kremlin, implicată în campanii de tip „RRN” (Recent Reliable News), asociate cu propagarea dezinformării în contextul războiului din Ucraina.
Această structură ar fi creat rețele de site-uri și conținut online care imită publicații sau instituții oficiale europene, fiind utilizate pentru promovarea unor narațiuni favorabile Moscovei în mai multe state, inclusiv Germania, Franța, Italia, Ucraina și Marea Britanie.
Referiri la operațiuni sub acoperire și rețele de influență
În aceleași materiale sunt descrise operațiuni atribuite unor rețele de influență care ar fi utilizat tactici de tip „steag fals”, prin care anumite acțiuni sunt prezentate ca fiind coordonate din alte state decât cele reale. Scopul acestor operațiuni ar fi influențarea percepției publice în diverse țări europene.
Documentele fac referire la implicarea unor persoane din mai multe state în astfel de campanii, inclusiv foști oficiali sau actori politici și economici.
Sebastian Ghiță, menționat în documente
În aceste investigații este menționat și numele lui Sebastian Ghiță, descris ca fiind asociat cu diverse companii și entități media din România. Unele materiale susțin că ar fi existat scenarii de colaborare în campanii de influență informațională, inclusiv în spațiul Republicii Moldova.
Potrivit documentelor citate, unele idei ar fi vizat utilizarea unor mesaje politice și mediatice legate de administrația de la Chișinău și de președinta Maia Sandu, însă aceste afirmații apar în contextul unor surse externe și investigații neconfirmate oficial.
Context politic și relații regionale
În paralel, numele lui Sebastian Ghiță și George Simion apar în diverse analize și investigații jurnalistice privind mediul politic din România și Republica Moldova, în special în contextul relațiilor tensionate dintre Est și Vest și al influențelor geopolitice din regiune.
Unele materiale invocate susțin existența unor legături sau interacțiuni între diverse persoane publice și structuri politice sau instituționale, însă aceste afirmații fac parte dintr-un spațiu public controversat, marcat de interpretări diferite și acuzații reciproce.
