Cetățenii din Kosovo merg la urne în cadrul unor alegeri parlamentare anticipate, organizate cu scopul de a debloca impasul politic care paralizează țara de mai multe luni. Scrutinul are loc după ce partidul premierului Albin Kurti, Vetëvendosje (Autodeterminare), nu a reușit să formeze un guvern, deși a obținut cele mai multe voturi la alegerile din 9 februarie.
Este pentru prima dată de la proclamarea independenței Kosovo, în 2008, când o majoritate guvernamentală nu a putut fi constituită. Blocajul a generat îngrijorări serioase într-o țară cu aproximativ două milioane de locuitori, afectată deja de dificultăți economice și tensiuni politice interne.
Formațiunea lui Kurti rămâne favorită și la acest scrutin, însă nu este clar dacă va reuși să obțină sprijinul necesar pentru o majoritate în parlamentul de 120 de locuri. Potrivit legislației electorale, 20 de mandate sunt rezervate automat minorităților etnice, inclusiv reprezentanților sârbi, ceea ce complică ecuația politică.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Un nou rezultat neconcludent ar putea agrava criza. Kosovo nu a adoptat încă bugetul pentru anul viitor, iar lipsa acestuia riscă să afecteze grav economia, una dintre cele mai slabe din Europa. În plus, parlamentarii trebuie să aleagă un nou președinte în luna martie, deoarece mandatul actualei șefe a statului, Vjosa Osmani, expiră la începutul lunii aprilie. Un eșec și pe acest plan ar putea declanșa un nou scrutin anticipat.
Principalele partide de opoziție – Liga Democratică din Kosovo și Partidul Democrat din Kosovo – îl acuză pe Albin Kurti de tendințe autoritare și de deteriorarea relațiilor cu aliații occidentali, în special cu Statele Unite și Uniunea Europeană, de la preluarea puterii în 2021.
Kurti, fost deținut politic în perioada administrației sârbe, a adoptat o linie dură în negocierile mediate de UE pentru normalizarea relațiilor cu Belgradul. Această poziție a atras sancțiuni și măsuri punitive din partea UE și SUA. Totodată, premierul a promis investiții în echipamente militare pentru întărirea securității naționale.
Lipsa unor sondaje credibile înainte de alegeri face ca rezultatul să fie greu de anticipat. La scrutinul precedent, Vetëvendosje a obținut aproximativ 42% din voturi, în timp ce principalele partide rivale au adunat împreună circa 40%. Analiștii spun că diferențe minime pot schimba radical raportul de forțe.
Pentru mulți alegători, miza este existențială. „Dacă nu se schimbă nimic, riscăm să ajungem într-un abis. Tinerii nu mai vor să rămână aici”, a declarat un pensionar din Pristina.
Contextul rămâne tensionat și din cauza relațiilor cu minoritatea sârbă din nordul țării, unde în 2023 au avut loc confruntări violente soldate cu rănirea unor militari NATO. Recent, însă, un pas pozitiv a fost făcut prin instalarea pașnică a primarilor sârbi după alegeri locale.
Kosovo continuă să aspire la aderarea la Uniunea Europeană, însă Bruxelles-ul a transmis clar că acest obiectiv depinde de normalizarea relațiilor cu Serbia, condiție esențială pentru parcursul european al ambelor state.
