Rapoartele UNICEF privind elevii români arată rezultate îngrijorătoare: doar 0,2% dintre copii au competențe digitale la nivel înalt, iar 43% se situează sub nivelul literației științifice. Deși problema analfabetismului funcțional nu este nouă, Daniel David atrage atenția că aceste deficiențe afectează societatea în ansamblu, relatează Mediafax.
Două rapoarte naționale realizate de UNICEF împreună cu BRIO, care au evaluat literația științifică și digitală a elevilor din clasele I–XII, arată că doar 43% dintre elevi ating un nivel funcțional de literație științifică. Aproape o treime dintre elevi sunt la risc de a nu putea folosi conceptele științifice de bază, iar peste o treime întâmpină dificultăți în competențele digitale.
Analiza lui Daniel David
Fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, analizează aceste rezultate pe blogul său, avertizând că România riscă să devină „falimentară” dacă această situație nu este corectată.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Știam, prin testele PISA, că analfabetismul funcțional în matematică, lectură și științe este ridicat în țară, considerându-l un risc de securitate națională și propunând includerea sa în Strategia Națională de Apărare a Țării”, scrie David.
El precizează că aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcțional de literație științifică, 24% au competențe tranzitorii, iar aproximativ 32% sunt la risc de a nu înțelege și folosi conceptele științifice de bază în contexte practice. Daniel David subliniază că această problemă nu este doar educațională, ci afectează direct funcționarea societății: „Prea mulți copii nu dobândesc competențele de care ei și societatea au nevoie și devin vulnerabili la manipulare prin pseudoștiință, cum ar fi teoriile conspirației”.
Nivelul competențelor digitale
Situația este și mai alarmantă în domeniul competențelor digitale. Conform raportului, majoritatea elevilor se află într-o zonă de tranziție: 55% au competențe parțiale care pot fi consolidate, doar 8% ating nivelul de „funcționalitate bună”, iar segmentul cu cel mai înalt nivel de competență reprezintă doar 0,2%. În plus, aproape 37% dintre elevi sunt considerați la risc în dezvoltarea competențelor digitale funcționale.
O direcție periculoasă
Daniel David avertizează că aceste rezultate indică o direcție periculoasă pentru România: „Suntem pe un drum care ne poate duce la statutul de colonie științifică sau de societate eșuată în obscurantism”. El subliniază că evaluările PISA, care se concentrează pe elevi de circa 15 ani, nu oferă o imagine completă, motiv pentru care susține extinderea analizei la toate nivelurile de studiu și includerea competențelor digitale în contextul revoluției industriale în curs.
Direcții de reformă și așteptări
Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, apreciază că datele evidențiază probleme structurale, dar și oportunități de reformă: „Constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare”, declară ea, apreciind reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării.
Daniel David amintește că, în mandatul său, a promovat pachetul de reforme ProViziunea–CaleaQX, derivat din Raportul QX. Măsurile includ introducerea programelor remediale la toate nivelurile de studiu, reformarea curriculumului liceal, mentorat între școli pentru reducerea discrepanțelor rural–urban și regândirea evaluărilor naționale pentru a testa aplicabilitatea competențelor în viața cotidiană.
Fostul ministru estimează că, după implementarea reformelor într-un ciclu complet de studiu (4–5 ani), calitatea educației și cercetării se va îmbunătăți semnificativ, iar analfabetismul funcțional va scădea. „Programul propus nu este singura soluție, dar, dacă este implementat corect, devine una dintre soluțiile clare pentru ceea ce așteptăm de la educație și cercetare”, afirmă Daniel David, asumându-și responsabilitatea pentru direcția propusă.
