Avertisment dur din partea unui oficial al Banca Națională a României. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, susține că România riscă „să se scufunde în sărăcie și irelevanță” dacă nu accelerează reformele și nu reduce presiunea instituțiilor care consumă resurse fără a genera performanță.
„Numărul pensionarilor speciali depășește 200.000, iar pensiile speciale se apropie de 1% din PIB. Nu mai este o joacă”, afirmă Rădulescu, atrăgând atenția asupra poverii tot mai mari asupra bugetului public.
Creștere economică anemică
Consilierul BNR subliniază că economia României a avansat cu doar 0,8% și, respectiv, 0,6% din PIB în ultimii doi ani — mult sub un ritm considerat satisfăcător pentru o economie emergentă.
Declarațiile vin într-un context în care BNR, de regulă o instituție rezervată în intervenții publice, a transmis în ultimele săptămâni avertismente repetate. Recent, guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenția că scăderea cererii și a cifrei de afaceri din comerț ar putea împinge economia spre recesiune.
De la majorările din sănătate la extinderea necontrolată a salariilor
Rădulescu amintește că, începând cu 2016, România a făcut un efort bugetar major pentru a crește salariile medicilor și ale personalului sanitar, în încercarea de a opri exodul acestora. În doar doi ani, veniturile din sistemul public de sănătate au crescut semnificativ.
Însă, susține el, ulterior majorările salariale s-au extins în întreg sistemul public, ajungând în unele cazuri la niveluri dificil de susținut. Exemplul invocat este cel al unor funcții din administrația locală care au ajuns la venituri lunare foarte ridicate, pe fondul unei creșteri generale a cheltuielilor cu personalul.
Instituții „incluzive” vs. instituții „extractive”
Într-o analiză publicată pe Contributors, Rădulescu vorbește despre diferența dintre instituții „incluzive” — care oferă șanse pe bază de merit și stimulează dezvoltarea — și instituții „extractive”, care conservă privilegii și extrag resurse din economie în beneficiul unor grupuri restrânse.
Potrivit oficialului BNR, în România există peste 1.000 de agenții, companii și autorități de stat, iar opoziția la reformă este puternică, tocmai pentru că menține accesul la resurse publice.
Reforma administrativă și restructurarea companiilor de stat
Rădulescu susține că nu există alternativă la o transformare profundă a administrației: reducerea birocrației, simplificarea relației dintre stat și cetățeni, desființarea instituțiilor ineficiente și reformarea sectorului întreprinderilor de stat.
El vorbește despre necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale și despre restructurarea sau chiar închiderea companiilor de stat neviabile, deși admite că șansele unei astfel de transformări rapide sunt reduse.
„Societatea va trebui să exercite presiuni pentru a demara reforma”, afirmă consilierul BNR, avertizând că, în lipsa unor măsuri ferme, instituțiile extractive se vor autoalimenta, iar România va intra într-un cerc vicios al stagnării.
Mesajul final este unul fără echivoc: fără eficientizare și restructurare, riscul este ca România să piardă teren economic și relevanță regională, în timp ce povara bugetară devine tot mai greu de susținut.
