Într-un laborator ultra-securizat din Shenzhen, China a făcut un pas major într-o cursă tehnologică globală extrem de sensibilă: dezvoltarea unei mașini capabile să producă cipuri avansate, similare celor folosite în inteligența artificială, smartphone-uri de ultimă generație și sisteme militare moderne. Proiectul, finalizat la nivel de prototip la începutul anului 2025, este deja funcțional din punct de vedere tehnic și se află în faza de testare.
Surse apropiate proiectului susțin că echipamentul, care ocupă aproape un întreg spațiu industrial, reușește să genereze lumină ultravioletă extremă (EUV), element-cheie în fabricarea celor mai avansate semiconductoare. Deși nu a produs încă cipuri funcționale, realizarea reprezintă un progres semnificativ pentru Beijing, care încearcă de ani de zile să reducă dependența de tehnologia occidentală.
Tehnologia EUV este considerată una dintre cele mai complexe din lume și, până în prezent, a fost dominată aproape exclusiv de compania olandeză ASML. Mașinile acesteia permit gravarea unor circuite extrem de fine pe plăci de siliciu, proces esențial pentru obținerea performanțelor ridicate ale cipurilor moderne. Accesul Chinei la această tehnologie a fost blocat începând din 2018, în urma presiunilor exercitate de Statele Unite asupra aliaților săi.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Cu toate acestea, China a reușit să construiască propriul prototip printr-o combinație de cercetare internă, recuperare de componente de pe piețele secundare și expertiza unor ingineri cu experiență vastă în domeniu. Mai mulți specialiști care au lucrat anterior pentru furnizori occidentali de top au fost cooptați în proiect, unii dintre ei lucrând sub identități protejate, în condiții de secret absolut.
Sursele indică faptul că proiectul este coordonat la nivel guvernamental și face parte dintr-o strategie amplă de autosuficiență în domeniul semiconductorilor, considerată prioritate națională de conducerea de la Beijing. Huawei joacă un rol central în această inițiativă, coordonând un vast ecosistem de institute de cercetare, furnizori și fabrici, implicând mii de ingineri și cercetători din întreaga țară.
Deși prototipul este funcțional, China se confruntă în continuare cu provocări majore, în special în replicarea sistemelor optice de înaltă precizie, considerate „inima” acestor mașini. Specialiștii estimează că producția efectivă de cipuri avansate ar putea deveni realitate între 2028 și 2030, un termen considerabil mai scurt decât prognozele inițiale, care indicau un decalaj de peste un deceniu față de Occident.
Eforturile Chinei au fost accelerate de restricțiile impuse de SUA și aliații săi, care au limitat nu doar accesul la echipamente EUV, ci și la tehnologii mai vechi de litografie. În acest context, Beijingul a investit masiv în recrutarea de specialiști, oferind salarii foarte mari, bonusuri substanțiale și facilități pentru relocare.
Din punct de vedere geopolitic, realizarea acestui prototip are implicații majore. Dacă China va reuși să producă cipuri avansate pe scară largă folosind tehnologie proprie, ar putea reduce semnificativ influența economică și strategică a Occidentului într-un domeniu considerat vital pentru securitatea globală.
Analiștii avertizează însă că drumul de la prototip la producție comercială este extrem de dificil și presupune ani de rafinare tehnologică. Chiar și așa, progresul realizat sugerează că bătălia pentru supremația tehnologică în domeniul semiconductorilor intră într-o nouă etapă, una în care China nu mai este doar un urmăritor, ci un concurent tot mai serios.
