Tensiunile diplomatice dintre București și Moscova ating un nou vârf după incidentul de la Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat oficial că Federația Rusă nu a primit absolut nicio reacție sau răspuns din partea autorităților române cu privire la solicitarea explicită lansată de președintele Vladimir Putin de a examina fragmentele aparatului de cuvânt fără pilot.
Rusia pretinde că vrea să demareze o investigație proprie, însă poziția Bucureștiului rămâne una de ignorare totală a cererilor venite de la Moscova.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Solicitarea lui Vladimir Putin: expertiză rusească și acuzații la adresa Ucrainei
Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a lansat public o propunere către România, afirmând că Moscova este dispusă să desfășoare „o anchetă obiectivă”, dar numai dacă partea română va accepta să predea resturile de echipament militar recuperate de geniști din Galați.
Liderul de la Kremlin a încercat să plaseze responsabilitatea incidentului pe seama Kievului, sugerând că aparatul de zbor ar putea fi de proveniență ucraineană, așa cum s-ar fi întâmplat, în opinia sa, și în alte state aliate.
„Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”, a declarat Vladimir Putin.
Președintele rus a insistat că Bucureștiul ar trebui să pună la dispoziția experților militari ruși toate datele tehnice, coordonatele radar și fragmentele fizice ale dronei pentru ca Moscova să își poată formula propriile concluzii.
Strategia Bucureștiului: refuzul dialogului cu statul agresor
Răspunsul scurt al lui Dmitri Peskov („Nu. Nu am primit”) confirmă faptul că România a ales o strategie de izolare diplomatică a Rusiei în acest caz. În loc să dea curs solicitărilor venite din partea Kremlinului, autoritățile de la București au preferat să colaboreze strâns cu structurile de securitate ale NATO.
Bucureștiul consideră resturile aparatului de zbor drept probe judiciare și elemente de expertiză militară strict internă și aliată, refuzând să valideze narațiunea Moscovei prin transferul de echipamente sau informații strategice către statul care a declanșat agresiunea la granițele României.
