Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a oferit explicații joi, 24 septembrie 2026, cu privire la drona prăbușită într-o zonă împădurită din apropierea localității Solca, județul Suceava. Oficialul a precizat că, din primele evaluări ale specialiștilor, aparatul de zbor prezintă caracteristici tehnice mai noi comparativ cu vehiculele aeriene neidentificate analizate până în prezent de Armata Română.
Părțile componente recuperate de la fața locului sunt supuse unei expertize detaliate pentru optimizarea măsurilor de apărare aeriană și a capabilităților tehnice ale Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Noapte intensă pentru Forțele Aeriene: Opt avioane de vânătoare au fost ridicate de la sol
Ministrul Apărării a catalogat misiunile din noaptea de miercuri spre joi drept o activitate extrem de intensă pentru Armata Română, precizând că situația înregistrată nu reprezintă un cadru obișnuit pentru timp de pace.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
În intervalul cuprins între miezul nopții și dimineața zilei de joi, au fost ridicate succesiv de la sol opt avioane de vânătoare pentru monitorizarea spațiului aerian național și a zonelor de frontieră. Referitor la modul de pătrundere, aparatul care a căzut la Solca a intrat în România direct din Ucraina, prin nordul țării, exact la confluența granițelor de stat, fără a mai tranzita teritoriul Republicii Moldova. Zborul pe teritoriul național a durat aproximativ patru minute înainte de prăbușirea în zonă nepopulată.
Explicațiile MApN privind nedoborârea dronei și funcționarea în regim de pace
Întrebat de ce aparatul de zbor nu a fost doborât în aer, Radu Miruță a explicat că neutralizarea unei ținte necesită îndeplinirea simultană a mai multor condiții tehnice, operaționale și de siguranță.
Oficialul a subliniat că procesul nu se derulează instantaneu, iar decizia de doborâre depinde de poziționarea mijloacelor de interceptare, de timpul scurt de survol și de evitarea oricărui risc secundar pentru populația civilă. Totodată, ministrul a arătat că Armata Română operează în prezent după planurile de resurse specifice timpului de pace, efectivele și capabilitățile fiind dimensionate conform acestui statut legal, România nefiind o țară aflată în stare de război.
Apel la un protest diplomatic față de Federația Rusă
Referitor la consecințele politice ale incidentului, Radu Miruță a declarat că este necesar un protest ferm față de Federația Rusă pentru încălcarea repetată a dreptului internațional și a spațiului aerian.
Procedural, rapoartele tehnice întocmite de MApN după fiecare incident sunt transmise către Ministerul Afacerilor Externe și Administrația Prezidențială. Demersurile diplomatice și evaluarea proporționalității măsurilor externe revin instituțiilor de resort, MApN având rolul de a asigura protecția populației cu mijloacele aflate în dotare. Conform datelor prezentate de oficial, numărul incidentelor cu drone la frontierele României s-a triplat în 2026 față de anul 2025, evoluție direct proporțională cu intensificarea acțiunilor militare de pe frontul din Ucraina.
