Curtea Constituțională a României analizează duminică sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Ședința CCR este programată să înceapă la ora 13:00 și are potențialul de a declanșa un nou conflict instituțional major.
Sesizarea a fost decisă la începutul lunii decembrie, în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite ale ÎCCJ, convocate de președinta instanței supreme, Lia Savonea. Toți cei 102 judecători prezenți au votat în unanimitate pentru sesizarea Curții Constituționale, considerând că noul act normativ ridică probleme grave de constituționalitate.
Potrivit poziției oficiale a Înaltei Curți, proiectul legislativ ar discrimina magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, ar afecta independența justiției și ar elimina, în fapt, pensia de serviciu pentru judecători și procurori. De asemenea, se susține că legea contravine jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, încălcând caracterul obligatoriu al deciziilor acestor instanțe.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Judecătorii avertizează că noul cadru legal ar crea, pentru magistrații aflați încă în activitate, o reducere progresivă până la golirea de conținut a pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare aceasta ar putea deveni chiar inferioară pensiei din sistemul public. În opinia ÎCCJ, o asemenea soluție legislativă ar fi incompatibilă cu standardele internaționale privind statutul magistraților și garanțiile de independență ale justiției.
Un alt punct criticat vizează lipsa unei fundamentări reale a impactului bugetar. Înalta Curte arată că, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, în timp ce magistrații și celelalte categorii civile reprezintă puțin peste 10.000 de persoane. Cu toate acestea, reforma este concentrată aproape exclusiv asupra magistraților.
Conform datelor prezentate, bugetul alocat în 2024 pentru pensiile militare a depășit 14 miliarde de lei, în timp ce plata tuturor celorlalte pensii de serviciu, inclusiv ale magistraților, a necesitat aproximativ 2,2 miliarde de lei. ÎCCJ susține că expunerea de motive a legii este construită mai degrabă pe un mesaj politic destinat opiniei publice decât pe o analiză financiară riguroasă.
Guvernul a aprobat proiectul de reformă care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care a cerut menținerea pensiei de serviciu la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat.
Nu este prima confruntare pe această temă. Un proiect anterior privind pensiile magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR în luna octombrie, tot la sesizarea Înaltei Curți, pe motiv că Guvernul nu a solicitat avizul CSM în termenul legal, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
Decizia CCR de duminică va fi esențială pentru viitorul reformei pensiilor magistraților și pentru echilibrul dintre puterea executivă și autoritatea judecătorească.
