Președintele rus Vladimir Putin a părăsit miercuri, 20 mai 2026, capitala Chinei într-o atmosferă extrem de tensionată, marcată de un eșec de proporții pe plan economic. Întâlnirea la vârf cu omologul său chinez, Xi Jinping, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor Moscovei, fapt confirmat de o decizie rară și șocantă: anularea tradiționalei conferințe de presă pe care liderul de la Kremlin o susține de obicei la finalul vizitelor sale oficiale în străinătate. Absența unor rezultate palpabile și refuzul Beijingului de a ceda în fața cererilor economice ale Rusiei au transformat deplasarea într-un blocaj diplomatic.
Lovitură totală pentru Gazprom: Proiectul „Forța Siberiei-2” rămâne blocat
Deși aparatul de propagandă de la Moscova a încercat să ambaleze vizita ca pe un succes istoric al parteneriatului strategic, realitatea cifrelor este dură. Rusia a eșuat în tentativa de a obține acordul ferm al Chinei pentru creșterea exporturilor de petrol și gaze naturale și nu a reușit să smulgă semnarea contractului pentru construcția gazoductului „Forța Siberiei-2”, proiectul vital care ar fi urmat să tranziteze Mongolia.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
În ciuda faptului că în delegație s-au aflat șefii giganților Rosneft și Gazprom, chinezii au refuzat să își asume angajamente financiare clare. Putin a insistat public că Federația Rusă este pe deplin dispusă să garanteze o aprovizionare sigură și neîntreruptă de hidrocarburi și cărbune, mai ales în contextul în care blocada asupra Strâmtorii Ormuz a paralizat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate. Cu toate acestea, Xi Jinping a preferat să mențină o poziție de expectativă, refuzând să salveze necondiționat mașina economică a Rusiei, extrem de dependentă de piețele din China și India după pierderea clienților europeni.
Acorduri de fațadă și negocieri secrete despre Donald Trump
Pe plan politic, cei doi lideri au semnat o declarație comună și alte 20 de acorduri secundare, menite să salveze aparențele în fața comunității internaționale. Documentul principal cuprinde o condamnare fermă a atacurilor lansate de SUA și Israel în Orientul Mijlociu și un apel la dialog în Iran. În schimbul sprijinului rus pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, Beijingul a oferit o susținere retorică privind eliminarea cauzelor conflictului din Ucraina, invocând din nou extinderea NATO către granițele rusești.
Culisele discuțiilor au vizat și o temă de maxim interes: vizita recentă efectuată în China de președintele american Donald Trump. Kremlinul a recunoscut oficial că delegațiile au analizat strategii comune de interacțiune și cooperare cu noua administrație de la Casa Albă. Vladimir Putin, care a repetat obsesiv termenul de „prieten” la adresa lui Xi Jinping, speră acum într-o relansare a discuțiilor în luna noiembrie, cu ocazia summitului APEC din China, unde este programată și o posibilă întâlnire directă cu Donald Trump.
