În contextul tensiunilor energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu, europarlamentarul Cristian Terheș a criticat nivelul ridicat de reglementare din Uniunea Europeană, afirmând că economia europeană este sufocată de birocrație.
Politicianul a citat o declarație a cancelarului german Friedrich Merz, potrivit căreia Europa ar avea aproximativ 140.000 de reglementări, o situație pe care Terheș o consideră excesivă în contextul competiției economice globale.
Diferențe economice între Europa și SUA
Potrivit europarlamentarului, până în 2008 produsul intern brut al Statele Unite era apropiat de cel al Uniunii Europene, însă ulterior economia americană ar fi crescut mult mai rapid decât cea europeană.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Terheș consideră că unul dintre motive ar fi tocmai nivelul ridicat de reglementare din Europa.
„Europa are astăzi 140.000 de reglementări și este nevoie de un proces de dereglementare pentru a permite economiei să funcționeze mai liber”, a afirmat acesta într-o intervenție la postul de televiziune Transilvania Plus.
Europarlamentarul a susținut că proiectul european ar trebui să revină la principiile inițiale ale pieței unice, în care capitalul, forța de muncă și investițiile să circule liber.
Propunere: reducerea accizelor la combustibil
În opinia lui Cristian Terheș, soluțiile bazate pe subvenții pentru combustibil nu sunt eficiente, deoarece implică proceduri administrative complexe și costuri suplimentare pentru stat.
Acesta a sugerat o măsură mai simplă: reducerea accizelor la carburanți.
Potrivit explicației sale, dacă prețul petrolului crește, statul ar putea diminua accizele cu 15–20%, astfel încât impactul asupra consumatorilor să fie mai redus, iar veniturile bugetare să rămână relativ stabile.
„Nu poți duce război fără combustibil”
Europarlamentarul a subliniat importanța resurselor energetice în context geopolitic, afirmând că accesul la combustibil este esențial în orice conflict.
El a menționat că România dispune de resurse precum gaz și petrol, însă problema principală ar fi lipsa investițiilor tehnologice și a unei strategii politice eficiente.
„Europa are resurse, România are resurse, dar avem nevoie de tehnologie și de o clasă politică pragmatică”, a declarat Terheș.
Prețul petrolului crește pe fondul războiului din Orientul Mijlociu
Între timp, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au dus la o nouă creștere a cotațiilor petrolului.
Barilul de petrol Brent din Marea Nordului a ajuns la aproximativ 92 de dolari, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a urcat la aproape 88 de dolari.
Creșterea este influențată de conflictul dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel, care a dus la atacuri aeriene și la temeri privind blocarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Anterior, fostul președinte american Donald Trump a afirmat că războiul s-ar putea apropia de final, însă oficialii iranieni au transmis că Teheranul va decide momentul încheierii conflictului.
Banca Franței avertizează asupra subvențiilor
În Franța, guvernatorul Banca Franței, François Villeroy de Galhau, a avertizat că subvențiile pentru combustibil ar putea avea efecte negative asupra economiei.
Potrivit acestuia, creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice ar duce la majorarea dobânzilor pe termen lung, ceea ce ar afecta inclusiv persoanele cu credite ipotecare.
Ursula von der Leyen: renunțarea la energia nucleară a fost o greșeală
Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a declarat că decizia Europei de a reduce rolul energiei nucleare a fost o „greșeală strategică”.
Potrivit acesteia, ponderea energiei nucleare în producția de electricitate a UE a scăzut de la aproximativ o treime în 1990 la circa 15% în prezent.
Pentru a reduce dependența de combustibili fosili importați, Uniunea Europeană intenționează să susțină dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici, cu o finanțare inițială de aproximativ 200 de milioane de euro.
UE analizează plafonarea prețului gazelor
În paralel, Uniunea Europeană analizează și posibilitatea plafonării prețului gazelor, într-un efort de a reduce volatilitatea pieței și impactul asupra consumatorilor.
Prețurile de referință pentru gazele naturale tranzacționate la bursa de la Amsterdam au crescut recent cu peste 6%, depășind pragul de 50 de euro pe megawatt-oră.
Liderii statelor membre urmează să discute săptămâna viitoare noi măsuri pentru a limita efectele scumpirilor din sectorul energetic asupra economiei europene.
