Senatul României urmează să analizeze, în calitate de primă Cameră sesizată, un proiect de lege depus de grupul parlamentar al SOS România privind „unirea României cu Republica Moldova”. Inițiativa reia, în mare parte, un demers similar din legislatura trecută, promovat de fondatoarea formațiunii, europarlamentarul Diana Șoșoacă.
Noutatea proiectului constă în solicitarea ca Uniunea Europeană să suporte integral costurile procesului de unificare. De asemenea, documentul invocă și posibile evoluții geopolitice în regiune, inclusiv scenarii privind viitorul Ucrainei după încheierea războiului.
Potrivit criticilor, forma propusă ar echivala cu o anexare, întrucât textul ar presupune integrarea teritoriului dintre Prut și Nistru fără organizarea prealabilă a unui referendum sau a unei consultări oficiale a autorităților de la Chișinău. Articolul 2 al proiectului stabilește cadrul prin care reunificarea ar fi declarată prin lege adoptată de Parlamentul României.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
„Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova.”
Abia după această decizie vor fi întrebați și basarabenii, dar numai privind condițiile unificării, nu și dacă aceasta va avea loc, potrivit articolului 3: „Parlamentul României abilitează guvernul țării să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova.”
Diferențele semnificative față de inițiativa din legislatura trecută se regăsesc în special în expunerea de motive. Dacă în varianta anterioară Diana Șoșoacă prelua o argumentație cu tentă pseudo-istorică atribuită fostului ofițer de Securitate din Rădăuți, Alexandru Amititeloaie, între timp autointitulat istoric, noul document are o formulare mai structurată în ceea ce privește justificarea istorică a unirii.
Rigoarea argumentării scade însă spre finalul textului, unde apar speculații legate de o posibilă unire între Polonia și Ucraina după încheierea războiului ruso-ucrainean. Aceste scenarii sunt prezentate drept evoluții geopolitice probabile, fără a fi susținute de poziții oficiale.
Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că proiectul ar corespunde inclusiv intereselor Uniunea Europeană, noul stat rezultat urmând să reprezinte un „cordon de securitate” în fața Rusiei pentru întreaga Uniune. Documentul conține și pasaje critice la adresa ucrainenilor, formulate în termeni controversați.
„O unire între cele două ar duce la integrarea directă a Ucrainei în UE și NATO, evident cu toate abuzurile și racheții care ne vin la pachet, cu trupele naziste, cu amenințările cu moartea, cu cereale modificate genetic etc.”, se spune în expunerea de motive.
Însă dincolo de „trupele naziste” și „racheții” din Ucraina care, chipurile, s-ar insinua în UE, inițiatorii întrevăd și o oportunitate, anume să scoată UE de sub tutela franco-germană: „Uniunea Polono-Ucraineană ar deveni a doua cea mai mare țară din UE și, probabil, cea mai mare putere militară a sa, oferind mai mult decât o contrapondere adecvată tandemului franco-germană – ceva de care UE duce lipsă foarte mult după Brexit.”
Cine ar urma să suporte costurile unificării
Inițiatorii proiectului susțin, în expunerea de motive, că toate costurile unei eventuale unificări ar trebui acoperite de Uniunea Europeană și de Statele Unite ale Americii.
Argumentul invocat este că România a contribuit timp de 16 ani la bugetul Uniunii Europene, fără a fi însă menționate în document fondurile europene primite de la aderarea din 2007. De asemenea, autorii susțin că un asemenea precedent ar elimina obstacolele în calea unei unificări, sugerând că ar exista un interes strategic mai larg pentru realizarea acesteia.
Chiar dacă ideea finanțării externe integrale nu este prevăzută explicit în textul proiectului de lege, ea este formulată clar în expunerea de motive, ca justificare politică și economică a demersului.
„Evident este obligatoriu ca UE, ca și SUA, care sprijină această unire, să se ajute pentru integrarea Republicii Moldova. Și este momentul să primim înapoi ceea ce am dat pentru integrarea noastră, în timp ce UE integrează Ucraina pe banii statelor uniunii (…) Procesul de unire și integrare într-un singur corp al Patriei Mamă să se facă pe bani europeni, acolo unde am contribuit de peste 16 ani și am îndeplinit condiții care nu mai sunt cerute Ucrainei și Republicii Moldova”, susțin inițiatorii.
