Marți, la Râșnov, a avut loc un moment neașteptat în timpul unei dezbateri publice, când din sală i s-a cerut judecătoarei Laura-Iuliana Scântei să explice decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Tema a reapărut recent în spațiul public după declarațiile ministrului de externe Oana Țoiu la Euronews, unde a afirmat că lipsa unor explicații detaliate ar fi influențat neintrarea României în programul de vize al SUA.
Discuția a avut loc în cadrul Festivalul de Film și Istorii Râșnov, la o dezbatere dedicată reformei justiției, moderată de experta anticorupție Laura Ștefan. Un participant i s-a adresat direct judecătoarei, fost parlamentar Partidul Național Liberal și unul dintre cei nouă membri ai Curtea Constituțională a României care au decis anularea scrutinului, solicitând explicații privind responsabilitatea instituției.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, desfășurat la 24 noiembrie, a fost câștigat de independentul Călin Georgescu, urmat de candidata Uniunea Salvați România, Elena Lasconi. Turul al doilea, programat pentru 8 decembrie, nu a mai avut loc după ce CCR a anulat alegerile pe 6 decembrie, cu două zile înainte de vot, în timp ce în diaspora procesul electoral începuse deja.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Explicând de ce dosarul a ajuns la Curte, judecătoarea a precizat:
„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost încredințat, prin Constituție, pentru verificarea legalității și confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidențial electoral. Restul alegerilor au fost încredințate pentru control de legalitate instanțelor judecătorești de drept comun”.
Ea a subliniat că a făcut și „observații personale”, afirmând că a analizat îndelung situația.
„Cazurile de fraudă derulate în ziua votării reprezintă ce poți sesiza cu privire la nelegalitatea unui proces electoral”.
Pentru a produce efecte juridice, frauda ar trebui să aibă „o anumită amploare, respectiv să fie atât de mare frauda, încât să ducă la schimbarea ordinii candidaților sau să altereze rezultatul final”.
În acest caz, „Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”.
Judecătoarea a explicat însă că analiza corectitudinii alegerilor nu se limitează la ziua votului, ci vizează întregul proces electoral. În acest context, un rol esențial l-au avut documentele declasificate ale Consiliul Suprem de Apărare a Țării din 4 decembrie 2024, care au semnalat nereguli, în special în campania electorală.
Referindu-se la modul în care CCR a utilizat aceste informații, Scântei a spus:
„CCR nu are competențe să analizeze modul în care își realizează atribuțiile legale alte autorități ale statului, nici competența să fac o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare: «Au afectat procesul electoral prezidențial»”.
Ea a adăugat că documentele CSAT sunt considerate „veridice și se bucură de autenticitate”. După desecretizarea lor, „a fost discuția despre autosesizare, iar Curtea a avut o analiză riguroasă cu privire la ce înseamnă a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui și dacă asta se referă numai la ziua votului. Procedura începe din stabilirea datei de către Guvern și e o acțiune continuă”.
Judecătoarea a susținut că, în absența intervenției CCR, instituția ar fi validat „ceva ce nu a fost potrivit legii”.
În ceea ce privește criteriile legale ale unui scrutin, aceasta a explicat că alegerile trebuie să fie libere, periodice și corecte.
„A rămas în analiză caracterul «corect», care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”.
Ea a mai precizat:
„noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”.
Referindu-se la noile realități ale campaniilor electorale, inclusiv la influența mediului online, Scântei a remarcat că „lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”.
După izbucnirea războiului din Ucraina, a mai explicat ea, Legea securității naționale a fost modificată pentru a include riscuri precum războiul hibrid și acțiunile de propagandă și dezinformare, domenii „unde nu era zona de expertiză a CCR”. Stabilirea faptelor și administrarea probelor „revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, iar rolul Curții a fost „să valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale”.
Concluzia exprimată în fața publicului a fost:
„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”.
Potrivit datelor din CV-ul său, Laura-Iuliana Scântei a fost consilier în perioada guvernării conduse de Călin Popescu-Tăriceanu (2006–2007), apoi secretar general adjunct la Ministerul Justiției până în 2008. Între 2008 și 2022 a activat ca notar public și senator, iar din iunie 2022 este judecător al CCR.
