• Acasă  
  • TRĂDAREA ONG-URILOR! Funky Citizens și Declic vor România sub „tutelă” la Bruxelles. Se întoarce MCV-ul pentru a ne face „cetățeni de rangul doi”? Cine îi plătește pe cei care ne cer stigmatizarea?
- National

TRĂDAREA ONG-URILOR! Funky Citizens și Declic vor România sub „tutelă” la Bruxelles. Se întoarce MCV-ul pentru a ne face „cetățeni de rangul doi”? Cine îi plătește pe cei care ne cer stigmatizarea?

„REFORMA” PRIN STIGMATIZARE: ONG-urile lui Bolojan cer Bruxelles-ului să pună România sub tutelă! Funky Citizens și Declic vor întoarcerea la MCV, transformând țara în „elevul repetent” al Europei Joi, 29 ianuarie 2026, într-un demers care pare să ignore suveranitatea instituțională câștigată cu greu în 2022, organizațiile Funky Citizens și Declic au solicitat oficial Parlamentului European […]

„REFORMA” PRIN STIGMATIZARE: ONG-urile lui Bolojan cer Bruxelles-ului să pună România sub tutelă! Funky Citizens și Declic vor întoarcerea la MCV, transformând țara în „elevul repetent” al Europei

Joi, 29 ianuarie 2026, într-un demers care pare să ignore suveranitatea instituțională câștigată cu greu în 2022, organizațiile Funky Citizens și Declic au solicitat oficial Parlamentului European reintroducerea unei monitorizări stricte de tip MCV pentru România. Elena Calistru și Elena Brădrățan, figurile centrale ale acestor asociații apropiate de premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan, susțin că Justiția este „capturată”, cerând ca Bruxelles-ul să devină arbitrul suprem al legilor naționale. Această tentativă de a „exporta” problemele interne către instituțiile europene riscă să resusciteze un mecanism mort, tratând România ca pe un stat de rangul doi, în ciuda progreselor recunoscute oficial de Comisia Europeană.

Manualul de „sabotaj” al prestigiului național: Ce cer activiștii la Bruxelles?

Documentul transmis vicepreședintei Sophie Wilmès conține o listă de revendicări care ar readuce Justiția sub un regim de supraveghere permanentă:

  • Monitorizare externă continuă: Invocarea presiunii europene pentru a bloca orice decizie administrativă internă care nu convine agendei activiste.
  • Revenirea la schemele din 2007: Desființarea mecanismelor actuale de investigare și reintroducerea tutelei DNA/DIICOT asupra magistraților, măsuri deja dezbătute și modificate legislativ.
  • Modificarea „Legilor Justiției” prin constrângere: Utilizarea instituțiilor europene ca instrument de lobby pentru a forța schimbări legislative pe care nu le pot obține prin dezbatere internă transparentă.
  • Protecție selectivă: Cererea de garanții speciale pentru jurnaliștii și magistrații care susțin public viziunea acestor organizații.

De ce demersul Funky Citizens și Declic este o „palmă” dată democrației

Eforturile acestor ONG-uri sunt dur criticate pentru lipsa de expertiză juridică și pentru riscurile sistemice pe care le generează:

  1. Resuscitarea unui „instrument mort”: MCV a fost oficial închis în 2022, iar UE folosește acum Rule of Law Framework pentru toți membrii săi; cererea unei monitorizări excepționale este disproporționată și discriminatorie.
  2. Stigmatizarea României: Prin solicitarea unei monitorizări de tip „tutelă”, aceste organizații alimentează percepția că România nu poate funcționa fără arbitraj extern, creând un precedent de rang secund în UE.
  3. Eșecul monitorizării trecute: Este remarcabil faptul că episoadele de „capturare a Justiției” (precum cele din documentarul Recorder) au avut loc tocmai sub umbrela MCV, dovedind ineficiența acestui tip de control formal.
  4. Pasarea responsabilității: Un sistem aflat sub tutelă nu își dezvoltă anticorpii necesari, preferând să aștepte „evaluările de la Bruxelles” în loc să își asume decizii interne dificile.

„Vampirul” Bolojan și paradoxul societății civile

Este revoltător faptul că Funky Citizens și Declic, organizații care fac parte din Comitetul premierului Bolojan pentru revizuirea legislației justiției, aleg să submineze credibilitatea României la nivel european. În timp ce Bolojan se pozează cu onoruri militare la Berlin, „oamenii săi” de la București cer ca țara să fie pusă la colț ca un elev repetent.

Aceasta pare să fie strategia „Pasului 2” a binomului Bolojan-Nicușor Dan: dacă reformele lor de fațadă nu conving, folosesc ONG-urile pentru a invita „stăpânirea” de la Bruxelles să facă ordine, chiar cu prețul demnității naționale. În timp ce cetățenii sunt asfixiați de taxe și austeritate, aceste grupuri de influență se ocupă de exerciții birocratice care nu fac decât să adâncească dependența de arbitrajul extern și să stigmatizeze politic o țară care „încă respiră” în ciuda tuturor „vampirizărilor” administrative.