Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a clarificat joi, 22 ianuarie 2026, poziția instituției prezidențiale față de subiectul reunificării cu România. Într-o conferință de presă susținută la Chișinău, aceasta a subliniat distincția dintre opțiunea sa personală și realitatea statistică a sprijinului popular.
„Cel mai mult îmi doresc pentru Moldova să fim în pace”
„Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetăţenii noştri să fie în pace şi în siguranţă şi să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul tot mai dificil, în contextul regional şi internaţional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecţia României. Pentru primul plan, pentru integrarea europeană, avem susţinerea majoritară a cetăţenilor Republicii Moldova.
Şi am văzut acest lucru şi la referendum, dar şi la alte alegeri. Vedem acest lucru şi în sondaje. Pentru a doua opţiune, care ne-ar asigura şi pace, şi faptul că rămânem parte a lumii libere, cel puţin conform sondajelor nu există sprijin majoritar. Suntem o ţară democratică, şi mergem strict după decizia cetăţenilor. Nu am discutat acest subiect cu liderii europeni”, a fost răspunsul Maiei Sandu.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Declarația de vot și contextul internațional
Referitor la declarațiile recente făcute într-un podcast britanic, unde a afirmat că ar vota „pentru” la un eventual referendum de unire, Maia Sandu a precizat că opinia sa este cunoscută. Totuși, motivele pentru care unirea revine în discuție sunt legate direct de securitatea națională în contextul anului 2026:
- Supraviețuirea democrației: Președinta consideră că este tot mai dificil pentru un stat mic precum Moldova să reziste presiunilor Rusiei fără o protecție extinsă.
- Securitatea prin România: Sandu a menționat că pacea și apartenența la lumea liberă ar putea fi asigurate fie prin aderarea la Uniunea Europeană, fie dacă Moldova s-ar afla „sub protecția României”.
Pragmatismul electoral: Cifrele nu susțin Unirea
În ciuda convingerilor personale, șefa statului a fost tranșantă în privința demarării unui proces oficial de unire, invocând principiile democratice:
- Lipsa majorității: Sondajele de opinie din august 2025 și începutul lui 2026 arată că doar aproximativ 30% dintre cetățeni susțin unirea.
- Prioritatea Europeană: Aderarea la UE rămâne obiectivul „mai realist” și beneficiază de sprijinul majorității, confirmat deja prin referendumul din 2024.
- Decizia cetățenilor: Maia Sandu a subliniat că autoritățile vor urma „strict decizia cetățenilor”, neexistând în prezent un sprijin de masă pentru un proiect unionist.
Riscurile geopolitice și „Noua Rusie”
Analiza situației din 2026 evidențiază temerea Chișinăului față de avansul Rusiei spre Odesa. În cazul în care forțele ruse ar ajunge la granița moldoveană prin Transnistria, Moldova ar avea puține mijloace de rezistență pe cont propriu. Declarațiile Maiei Sandu pot fi interpretate și ca un semnal de alarmă către liderii europeni pentru a accelera integrarea Moldovei în UE ca alternativă la riscul de absorbție în sfera de influență rusă.
