Preşedintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a scos la iveală o vulnerabilitate sistemică a procesului democratic din România: prezența unui număr masiv de persoane extrem de vârstnice în listele de vot, despre care există suspiciunea rezonabilă că nu mai sunt în viață.
Cifrele discrepanței: Sute de mii de alegători centenari sau octogenari
Conform datelor oficiale furnizate de AEP la începutul anului 2026, structura alegătorilor vârstnici din Registrul Electoral arată astfel:
- Peste 100 de ani: 14.410 persoane.
- Între 90 și 99 de ani: 133.995 persoane.
- Între 80 și 89 de ani: 734.195 persoane.
Președintele AEP a admis că, în „cvasimajoritatea lor”, persoanele de peste 100 de ani sunt cel mai probabil decedate, însă lipsa procedurilor administrative de radiere le menține în baza de date care stabilește cvorumul și numărul de votanți.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
De ce rămân persoanele decedate în liste?
Explicația oferită de oficialul AEP indică un blocaj între instituțiile statului și o problemă de evidență a cetățenilor plecați din țară:
- Lipsa actelor de deces: Mulți cetățeni români au decedat în străinătate, iar certificatele de deces emise în alte state nu au fost comunicate sau transcrise în registrele de stare civilă din România.
- Birocrația locală: Există deficiențe de comunicare între primării și structurile Ministerului Afacerilor Interne. Actele de deces nu ajung întotdeauna să fie operate la locul de naștere al persoanei, lăsând astfel „urma” electorală intactă.
- Gestionarea fragmentată: În prezent, evidențele electorale sunt gestionate de multiple entități, fapt ce duce la erori. AEP propune ca Registrul Electoral să devină singurul document de bază pentru a elimina aceste confuzii.
Recordul de voturi: De la Primărie la Cotroceni
La alegerile locale din iunie 2024, Nicușor Dan a obținut un nou mandat de Primar General cu un scor zdrobitor de 48,3%, fiind votat de 352.734 de bucureșteni. Această victorie a fost considerată un semnal de alarmă pentru partidele tradiționale, demonstrând că un candidat independent poate învinge mașinăriile politice prin onestitate și reformă.
Succesul a culminat în mai 2025, când Nicușor Dan a devenit Președintele ales al României. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, acesta l-a învins pe George Simion, obținând aproximativ 54% din voturi. Victoria sa a fost susținută masiv de diaspora și de marile centre urbane, unde mobilizarea a fost fără precedent în ultimii 25 de ani. Această evoluție subliniază dorința electoratului de a trece de la o politică bazată pe exploatarea vulnerabilităților sociale la una axată pe dezvoltare și stat de drept.
Impactul asupra alegerilor
Menținerea unui număr artificial de mare de alegători (aproximativ 19,2 milioane la ultimele scrutinuri) afectează direct calculul prezenței la vot. Prin prezența celor aproape 150.000 de persoane de peste 90 de ani care cel mai probabil nu mai pot vota, pragurile electorale și legitimitatea statistică a procesului de vot sunt distorsionate.
AEP a dispus deja structurilor teritoriale identificarea documentelor necesare pentru radierea acestor persoane, proces ce va necesita o colaborare strânsă cu autoritățile locale și serviciile de evidență a persoanelor.
