Un proiect legislativ înregistrat în Parlament spre finalul anului 2025 propune, pentru prima dată în România, introducerea unui concediu plătit destinat refacerii în caz de epuizare profesională, care ar putea fi acordat fără prezentarea unui certificat medical. Inițiativa aparține senatorului USR Irineu Darău, ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședintă a Comisiei pentru muncă și solidaritate socială. Demersul are ca scop prevenirea burnout-ului și introduce obligații clare pentru angajatori, într-un domeniu care până acum nu a beneficiat de o reglementare distinctă.
Burnout-ul, tratat ca fenomen profesional, nu ca boală
Proiectul de lege definește epuizarea profesională strict ca un fenomen legat de activitatea profesională, fără a o considera o afecțiune medicală.
Conform informațiilor prezentate de Digi24, textul legislativ preia definiția Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căreia burnout-ul apare ca urmare a stresului cronic la locul de muncă, gestionat ineficient, și se manifestă prin oboseală constantă, detașare față de activitatea profesională și diminuarea performanței.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
În document se precizează explicit că „epuizarea profesională se referă exclusiv la manifestări apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, motiv pentru care acordarea concediului nu ar necesita documente medicale.
Lipsa cadrului legal, una dintre problemele semnalate
Inițiatorii arată, în expunerea de motive, că legislația muncii din România nu reglementează în mod specific epuizarea profesională. Deși există norme generale privind securitatea și sănătatea în muncă, riscurile psihosociale nu sunt clar definite, iar burnout-ul nu este nici monitorizat, nici prevenit în mod sistematic.
Potrivit documentului, în absența unei reglementări clare, măsurile de prevenție rămân la latitudinea angajatorilor, fiind aplicate doar voluntar. Această situație îngreunează identificarea timpurie a suprasolicitării și limitează accesul angajaților la forme reale de sprijin.
Responsabilități suplimentare pentru angajatori
Proiectul introduce o serie de obligații concrete pentru angajatori, indiferent de sectorul de activitate. Aceștia ar urma să informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la locul de muncă.
Pentru firmele cu peste 50 de angajați sunt prevăzute cerințe suplimentare: realizarea unor evaluări dedicate riscurilor psihosociale, elaborarea anuală a unui plan de prevenire a burnout-ului și crearea unui mecanism intern, confidențial, prin care angajații să poată semnala situații de suprasolicitare fără teama de represalii.
Concediu de refacere profesională, acordat la cerere
Una dintre prevederile-cheie ale proiectului este posibilitatea introducerii unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acesta nu ar fi obligatoriu, ci opțional pentru angajatori, urmând să fie reglementat prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern.
Textul prevede că zilele libere pot fi acordate la solicitarea angajatului, fără justificări medicale, fiind concepute ca măsură de prevenție, nu ca formă de tratament.
Drepturi extinse pentru salariați
Pe lângă concediul de refacere, proiectul oferă angajaților dreptul de a semnala riscurile de epuizare profesională fără a fi supuși sancțiunilor și de a solicita discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor.
Legea stipulează clar că astfel de demersuri nu pot avea consecințe negative asupra raportului de muncă. Totodată, salariații pot beneficia, în mod voluntar, de sprijin psiho-emoțional de specialitate, inclusiv consiliere psihologică, costurile urmând să fie suportate parțial sau integral de angajator.
Calendarul de aplicare, în cazul adoptării legii
Dacă proiectul va primi votul Parlamentului, Ministerul Muncii va avea un termen de 180 de zile pentru a elabora un ghid național privind prevenirea epuizării profesionale, instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijinul psiho-emoțional.
Ulterior, angajatorii vor avea la dispoziție 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi, iar legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
