Liderii europeni încearcă să privească spre viitor după îndepărtarea de la putere a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, însă reacțiile lor trădează o divizare profundă. Pe de o parte, există satisfacția înlăturării unui regim autoritar; pe de altă parte, persistă disconfortul față de metoda aleasă de administrația Trump, care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea dreptului internațional.
Statele europene au insistat asupra ideii unei tranziții democratice, reamintind că Uniunea Europeană nu l-a recunoscut pe Maduro drept lider legitim încă din urma alegerilor prezidențiale din iunie 2024, considerate fraudate. Totuși, poziția lui Donald Trump față de opoziția venezueleană a creat tensiuni suplimentare. Liderul american a minimalizat rolul Maríei Corina Machado, figură centrală a opoziției și laureată a Premiului Nobel, în timp ce majoritatea capitalelor europene au susținut-o ca alternativă democratică legitimă.
Experți în drept internațional subliniază că lipsa recunoașterii legitimității lui Maduro ar putea fi folosită de Washington pentru a argumenta că acesta nu beneficiază de imunitate suverană în fața instanțelor americane, similar cazului Manuel Noriega, capturat și judecat în SUA la finalul anilor ’80.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Administrația americană a justificat intervenția invocând autoapărarea și implicarea regimului de la Caracas în traficul internațional de droguri. Totuși, numeroși specialiști contestă această argumentație. Profesori de drept internațional avertizează că acceptarea traficului de droguri ca motiv pentru intervenții militare ar deschide calea unor abuzuri grave și ar anula limitele impuse de Carta ONU asupra folosirii forței.
Reacțiile europene au variat semnificativ. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a evitat să comenteze legalitatea operațiunii americane, concentrându-se exclusiv pe sfârșitul regimului Maduro. În schimb, aliați ideologici mai apropiați de Trump, precum premierul Italiei, Giorgia Meloni, au catalogat intervenția drept una legitimă și defensivă.
Alți lideri au adoptat o poziție precaută, temându-se să nu tensioneze relațiile cu Washingtonul într-un moment în care sprijinul american pentru Ucraina rămâne esențial. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reiterat că Maduro nu este legitim, dar au insistat că orice soluție trebuie să respecte dreptul internațional și Carta ONU.
Germania și Franța au ales un ton rezervat. Cancelarul german a vorbit despre complexitatea evaluării juridice a intervenției, iar președintele francez Emmanuel Macron a salutat sfârșitul dictaturii Maduro fără a menționa explicit acțiunea militară a SUA. Totuși, ministrul francez de externe a fost mult mai direct, calificând capturarea lui Maduro drept o încălcare clară a principiului neutilizării forței.
În Marea Britanie, premierul Keir Starmer a evitat o poziție fermă privind legalitatea intervenției, limitându-se la reafirmarea importanței dreptului internațional.
Analiștii avertizează că aceste evenimente pot marca accelerarea unei noi ordini globale, dominată de marile puteri și de logica „forței primează”. În acest context, amenințările venite din partea oficialilor americani la adresa Cubei amplifică temerile privind extinderea acestui tip de intervenții.
Criticii sistemului internațional actual recunosc însă și eșecul instituțiilor multilaterale, care nu au reușit să faciliteze o tranziție pașnică în Venezuela, în ciuda anilor de presiuni diplomatice, proteste interne și investigații privind crimele regimului Maduro.
