Prolapsul genital reprezintă coborârea unuia sau mai multor organe pelvine, precum vezica urinară, uterul sau rectul, din poziția lor normală, cauzată de slăbirea mușchilor și țesuturilor de susținere ale podelei pelvine.
Ce cauzează prolapsul genital
Podeaua pelvină este formată dintr-o rețea de mușchi și ligamente care susțin organele pelvine în poziția lor normală. Atunci când aceste structuri se slăbesc, prin sarcină, naștere naturală, îmbătrânire sau alte cauze, organele pelvine pot coborî treptat, provocând prolapsul.
Factori de risc
- nașterile naturale, mai ales cele multiple sau cu travaliu prelungit
- menopauza, prin scăderea nivelului de estrogen, care afectează elasticitatea țesuturilor
- excesul ponderal, care crește presiunea asupra podelei pelvine
- tusea cronică sau constipația cronică, prin efortul repetat abdominal
- ridicarea repetată de greutăți mari
- istoricul familial de prolaps genital
Tipuri de prolaps genital
- prolapsul vezicii urinare, cel mai frecvent tip
- prolapsul uterin, cu coborârea uterului către sau prin canalul vaginal
- prolapsul rectal, cu bombarea peretelui rectal în vagin
Simptome caracteristice
- senzație de presiune sau greutate în zona pelvină
- senzația unei umflături sau proeminențe la nivelul vaginului
- dificultăți urinare, precum nevoia frecventă de a urina sau golirea incompletă a vezicii
- disconfort în timpul actului sexual
- dureri de spate în zona inferioară
Agravarea simptomelor pe parcursul zilei
Multe femei cu prolaps genital observă că simptomele se agravează treptat pe parcursul zilei, mai ales după perioade lungi în picioare sau după efort fizic, și se ameliorează parțial în poziția culcată, prin reducerea presiunii asupra podelei pelvine.
Cum e vremea în orașul tău?
Vezi pe loc temperatura, vântul și prognoza orară. Pentru prognoza detaliată pe mai multe zile, pentru orice localitate din România, intră pe portalul nostru meteo.
Diagnostic
Diagnosticul se stabilește prin examen ginecologic, în care medicul evaluează gradul de coborâre a organelor pelvine afectate, uneori solicitând pacientei să tușească sau să facă un efort similar, pentru a observa mai clar amploarea prolapsului.
Tratament
- exerciții de întărire a musculaturii podelei pelvine, precum exercițiile Kegel, eficiente mai ales în cazurile ușoare-moderate
- utilizarea unui pesar vaginal, un dispozitiv care susține mecanic organele pelvine
- intervenție chirurgicală, pentru cazurile moderate-severe sau atunci când alte metode nu ameliorează suficient simptomele
Prevenirea agravării prolapsului
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase
- evitarea ridicării repetate de greutăți mari
- tratarea promptă a constipației cronice, pentru reducerea efortului abdominal repetat
- exerciții regulate de întărire a podelei pelvine, mai ales după naștere
